Un român aruncă zilnic, în medie, o porție de mâncare, ceea ce echivalează cu aproximativ 6.000 de tone de alimente irosite la nivel național, conform unui comunicat emis de Asociația Lanțul Alimentar Scurt (ALAS).
Un român aruncă, în medie, o porție de mâncare pe zi. Risipă de 6.000 de tone de alimente zilnic în România
Potrivit datelor furnizate, aproximativ 20% din totalul alimentelor produse ajung la gunoi. Cea mai mare parte a risipei provine din gospodării, urmate de sectorul HoReCa și retail. „Risipa începe când cumpărăm prea mult, continuă când gătim disproporționat și se încheie când aruncăm ce a fost muncit cu trudă. Prin intermediul inițiativei Gospodari la Obor, Asociația Lanțului Alimentar Scurt vrea să rupă acest cerc, construind o rețea informală de oameni care nu irosesc nimic, de la legume și frunze, până la idei și timp”, se menționează în comunicat.
Reducerea risipei alimentare este cu atât mai importantă în contextul creșterii taxelor și al presiunilor economice. ALAS atrage atenția asupra beneficiilor directe pe care le aduce un consum mai responsabil: cheltuieli mai inteligente, posibilitatea de a transforma resturile alimentare în compost pentru grădini urbane și balcoane, dar și o schimbare de mentalitate – de la cantitate, la calitate.
„Gospodăria adevărată înseamnă respect, pentru muncă, pentru hrană și pentru resursele care ne rămân. În vremuri în care totul pare mai scump, acest proiect ne reamintește că putem face mult cu puțin, dacă lucrăm împreună. Piața Obor este un loc simbol pentru consumatorii casnici, dar este și un loc de unde își procură materia primă mulți chefi de top. Împreună cu alți colegi de breaslă vrem să transmitem acest mesaj: economia începe cu responsabilitatea cu care cumpărăm. Un român atent la resurse este perceput ca fiind gospodar, românii trebuie să reînvețe să fie gospodari, nu risipitori”, a declarat Marius Tudosiei, fondator ALAS, citat în comunicat.
Inițiativa face parte dintr-un proiect susținut financiar de Platforma de Mediu pentru București, prin programul „În zona ta”, și se desfășoară în parteneriat cu organizații precum Academia de Compost, Balconul Obor, Grădini Comunitare Obor, Asociația Eco Ruralis, Climatosfera și mai multe unități de învățământ din Sectorul 2.
Cristina Chinole, manager de proiect ALAS, a explicat concret în ce constă această inițiativă: „Ce facem mai exact? Instalăm un compostor comunitar lângă Piața Obor, pentru ca resturile vegetale să hrănească pământul, nu gropile de gunoi. Organizăm ateliere de gătit comunitar cu legume imperfecte, pentru a reduce risipa și a învăța rețete zero waste. Îi implicăm pe copii, seniori, comercianți și vecini în ateliere, tururi ghidate și sesiuni de educație ecologică. Derulăm o campanie de conștientizare cu mesaje clare și simple: Nu risipi nimic la Obor!, La Obor se mănâncă tot, Compost is the new black”.
Asociația subliniază că legumele imperfecte sunt la fel de hrănitoare și gustoase ca cele „perfecte” din punct de vedere estetic, astfel că nu există un motiv real pentru a fi aruncate.
În plus, într-un context economic dificil, ALAS atrage atenția asupra importanței unui consum chibzuit. „Cu atât mai mult în etapa asta e important să fim atenți la resurse și să încercăm, prin asta, să contracarăm eventualele creșteri de prețuri. Nu toată lumea a crescut prețurile, dar impactul noilor taxe va fi resimțit la nivel general în România. Iar atenția la resurse poate însemna o gospodărire mai bună, niște planuri mai detaliate, care să ne ajute să cheltuim mai puțin. Ar trebui, mai ales, să ne concentrăm pe cum putem evita risipa. Risipa alimentară începe din faza achizițiilor – suntem tentați să cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Continuă când gătim, pentru că nu folosim integral produsele, și se încheie când aruncăm mâncare deja gătită, pentru că gătim prea mult pentru cât de puțini suntem. (…) Gospodăria adevărată înseamnă respect pentru tot ce avem: de la grădina proprie până la resturile care pot deveni compost. La Punctul Gastronomic Local La Motoare gătim cu ce ne oferă natura și nu irosim nimic, transformăm legumele trecute în zacuscă, oasele în ciorbe și cojile în hrană pentru pământ. Asta nu e doar sustenabilitate, e bun-simț gospodăresc. Cu toții putem învăța cum să facem asta, la restaurant sau acasă”, a afirmat Răzvan Lavric, gospodar Slow Food.
Activitățile din cadrul proiectului se vor desfășura în Piața Obor și în Parcul Păsărarilor, unde vor avea loc ateliere, picnicuri, sesiuni de compostare și campanii de informare pentru public.
De asemenea, ALAS subliniază că locuitorii din mediul rural risipesc mai puțin decât cei din urban, în parte datorită resurselor limitate și faptului că o bună parte din resturile alimentare sunt folosite pentru hrănirea animalelor.
