România nu își permite acum un aparat bugetar atât de scump, după cum arată datele oficiale ale Consiliului Fiscal și statisticile Eurostat. Actualul nivel al cheltuielilor cu salariile depășește cu mult veniturile disponibile, iar România a ajuns lider în Uniunea Europeană la ponderea sumelor plătite din taxe și impozite pentru angajații din sectorul public.
România nu își permite acum un aparat bugetar atât de scump: date oficiale
Un grafic cât o mie de declarații din partea politicienilor arată adevărata problemă a finanțelor publice. În 2023, 29,7% din veniturile statului au mers pe salariile bugetarilor, iar în 2024 procentul a urcat la 32,4%. Media Uniunii Europene s-a menținut la 22%, potrivit Eurostat.
În termeni simpli, din fiecare 100 de lei colectați de statul român, aproape o treime ajung să fie cheltuiți doar pe salariile angajaților publici. În Germania, motorul economic al Europei, situația este diametral opusă: ponderea acestor cheltuieli este printre cele mai mici din Uniune, transmite ProTV.
Câți angajați la stat are România
În martie 2024, numărul bugetarilor se ridica la 1.306.241, dintr-un total de peste 5,7 milioane de salariați în România. Cei mai mulți lucrează în administrația publică centrală (836.726), urmați de administrația locală (469.515).
Doar Ministerul Educației angajează peste 308.000 de persoane, iar Ministerul Afacerilor Interne are peste 125.000. Comparativ cu alte state europene, România are cel mai mic procent de angajați la stat raportat la totalul forței de muncă: 13,6% față de media europeană de 23%. Problemele majore nu țin de numărul lor, ci de calitatea pregătirii și eficiența sistemului.
Discuțiile despre reducerea aparatului bugetar au divizat scena politică. Premierul Ilie Bolojan a propus reducerea cu 10% a posturilor ocupate în primării și consilii județene, ceea ce ar fi însemnat concedierea a aproximativ 13.000 de persoane.
PSD și UDMR s-au opus, propunând în schimb o reducere de 10% a cheltuielilor, fără tăieri de posturi. O altă propunere a vizat eliminarea posturilor vacante, însă impactul ar fi fost aproape nul, deoarece aceste funcții nu erau ocupate.
Venituri mici, cheltuieli mari
Veniturile fiscale ale României au rămas blocate în jurul a 28% din PIB, mult sub media europeană de 41%. Doar Irlanda colectează mai puține taxe și impozite, fiind recunoscută ca paradis fiscal.
Economistul-șef al BCR, Ciprian Dascălu, a explicat că România se află într-o situație paradoxală: colectează puțin, dar cheltuiește enorm pe salarii și pensii, acestea reprezentând aproximativ 80% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale.
„Principalele motive pentru care ratingul României este pe cea mai joasă treaptă de investment grade sunt deficitele gemene și istoricul inconsistent de consolidare fiscală”, a mai adăugat Dascălu.
Pentru a face sustenabil bugetul, România are nevoie fie de creșterea veniturilor prin reducerea evaziunii fiscale și o mai bună colectare, fie de reducerea anvelopei bugetare, fie de ambele. Până atunci, situația rămâne clară: România nu își permite acum un aparat bugetar atât de scump, iar fără măsuri concrete, povara va continua să apese pe întreaga economie.