Șoc energetic în Europa. Analiștii de la Independent Commodity Intelligence Services (ICIS) avertizează că o închidere de trei luni a Strâmtorii Hormuz ar avea consecințe majore asupra pieței europene de gaze, cu efecte ce ar putea depăși impactul unei ierni extrem de reci.
Șoc energetic în Europa
Evaluarea a fost realizată cu ajutorul modelului Gas Foresight și ia în calcul două scenarii: unul de bază, cu funcționare normală a pieței, și unul de criză, în care exporturile contractate de GNL din Qatar către Europa sunt complet oprite timp de peste 100 de zile, iar volumele spot LNG scad drastic.
Pentru intervalul aprilie–noiembrie 2026, cererea de gaze a Europei de Vest și Centrale este estimată la circa 2.000 TWh. La aceasta se adaugă necesarul de refacere a stocurilor strategice pe timpul verii, de aproximativ 600–650 TWh. În total, Europa ar avea nevoie de circa 2.600 TWh în doar opt luni, echivalentul a 325 TWh pe lună, într-un context de ofertă sever restrânsă.
În scenariul blocadei, echilibrul global cerere–ofertă pentru GNL ar fi grav perturbat, iar competiția dintre Asia și Europa pentru cargourile disponibile ar împinge prețurile în sus. ICIS estimează că prețul TTF pentru luna următoare ar sări rapid spre 92 euro/MWh, cu o medie de aproximativ 86 euro/MWh pe durata blocadei – mult peste nivelurile dintr-un scenariu de iarnă rece. În condiții extreme, prețurile de penurie ar putea atinge sau chiar depăși pragul de 200 euro/MWh.
Chiar dacă reluarea exporturilor qatareze ar aduce o corecție treptată a prețurilor în vara lui 2026, costurile ar rămâne peste scenariul de bază, iar presiunea asupra stocurilor ar fi semnificativă. La finalul iernii, nivelul rezervelor ar coborî periculos de aproape de pragurile minime obligatorii ale UE, ceea ce ar putea forța autoritățile europene să relaxeze temporar țintele de stocare.
Pe fondul atacului de azi dimineață, riscul unui șoc energetic este amplificat și de evoluțiile de pe piața petrolului. Astfel, Strâmtoarea Hormuz rămâne un punct critic pentru stabilitatea piețelor, iar escaladarea militară poate declanșa o reacție în lanț, cu efecte directe asupra securității energetice a Europei în 2026.
