Sănătate emoțională|Psiholog Anca Boalcă: ”Mai mulți factori emoționali pot contribui la cumpărăturile compulsive”

Nevoile emoționale ne schimbă comportamentul. Când fugim de anumite emoții, adică de noi înșine, ne găsim refugiul în acțiuni care ne afectează calitatea vieții, ca de exemplu cumpărăturile compulsive. Unele persoane conștientizează că aceste cumpărături fără control nu sunt în regulă, însă odată ce și-au format acest obicei nu se mai pot opri. Am discutat despre acest subiect cu psihologul Anca Boalcă.

Denisa Gelatu: Vă mulțumesc, pentru că ați acceptat să ne aduceți claritate cu privire la acest subiect ”cumpărături compulsive”, care cred că e de interes pentru mulți dintre cititorii noștri. Lămuriți-ne, vă rog, de ce avem impresia că suntem mai bine sau mai fericiți atunci când ne cumpărăm ceva.

Anca Boalcă: Cumpărăturile compulsive, cunoscute și sub denumirea de tulburare de cumpărare compulsivă sau oniomania, se referă la nevoia incontrolabilă de a cumpăra, ceea ce duce adesea la consecințe negative și afectează semnificativ calitatea vieții persoanei.

Cumpărăturile compulsive pot avea diverse cauze subiacente, inclusiv factori psihologici, emoționali și sociali. Poate exista o legătură strânsa între stima de sine scăzută, anxietatea, depresia sau dorința de a face față stresului. În plus, presiunile societale și disponibilitatea platformelor de cumpărături online pot contribui la dezvoltarea sau exacerbarea obiceiurilor de cumpărare compulsivă.

Dacă te confunti cu o astfel de situație pot sa îți fac câteva recomandări:

  1. Apeleaza la ajutorul unui specialist: Luați în considerare consultarea unui profesionist în domeniul sănătății mentale, cum ar fi un psiholog, psihoterapeut sau psihiatru, care vă poate ajuta să explorati problemele de bază și să va ofere îndrumări cu privire la strategiile de adaptare.
  2. Poți sa mergi la un grup de suport: Alăturarea unui grup de sprijin pentru persoanele care se confruntă cu cumpărături compulsive poate oferi un sentiment de comunitate și înțelegere. Împărtășirea experiențelor cu alții care se confruntă cu provocări similare poate fi terapeutic, poate sa aducă o schimbare și o perspectiva noua.
  3. Strategii de auto-ajutor: Învățarea și practicarea strategiilor de auto-ajutor, cum ar fi atenția, gestionarea stresului și tehnicile de control al impulsurilor, pot fi benefice în obținerea controlului asupra îndemnurilor compulsive de cumpărături.
  4. Un alt aspect important este sa punem limite, cu alte cuvinte sa limitam accesul la platformele de cumpărături, fie online, fie în magazine.

Este important să recunoaștem că abordarea cumpărăturilor compulsive poate necesita o combinație de strategii, iar căutarea ajutorului profesionist este adesea un pas important în procesul de echilibrare.

D.G.: Ce emoții sau mai degrabă ce lipsuri ”îngroapă” oamenii care fac cumpărături compulsive?

A.B.: Cumpărăturile compulsive sunt adesea strâns legate de emoții și pot fi o modalitate prin care persoana face față situației stresante în care se reglează la nivel emoțional. Mai mulți factori emoționali pot contribui la cumpărăturile compulsive:

Distres emoțional: Indivizii se pot angaja în cumpărături compulsive ca o modalitate de a scăpa sau de a atenua suferința emoțională. Cumpărăturile pot oferi un sentiment temporar de plăcere, distragerea atenției sau ușurare de emoții negative, cum ar fi tensiunea psihica și fizica, anxietatea sau tristețea.

Citeste si...  Cum putem preveni cancerul, cu doar câteva schimbări în viața de zi cu zi

Stimă de sine scăzută: Persoanele cu stima de sine scăzută pot folosi cumpărăturile ca un mijloc de a-și crește stima de sine. Dobândirea de noi posesiuni poate oferi un sentiment temporar de realizare și validare.

Controlul impulsurilor: Cumpărăturile compulsive sunt adesea caracterizate de un comportament impulsiv. Unele persoane duc lupte interne serioase pentru reglarea impulsurilor, determinându-i să facă achiziții neplanificate.

Comparație socială: Factorii sociali, cum ar fi dorința de a se potrivi sau de a îndeplini standardele societății, pot influența cumpărăturile compulsive. Compararea cu ceilalți și căutarea unei validări externe prin posesiuni materiale poate contribui la cumpărături excesive.

Plictiseala: Plictiseala poate declanșa un comportament impulsiv, iar cumpărăturile pot deveni o modalitate de a umple golul interior, în felul asta persoana simte ca trăiește.

Mecanism de recompensă: Cumpărăturile pot activa sistemul de recompensă al creierului, eliberând neurotransmițători de bine precum dopamina. De-a lungul timpului, persoana poate dezvolta un model de utilizare a cumpărăturilor ca o modalitate de a căuta plăcerea și de a simți afecte pozitive.

D.G.: Poate că mulți dintre noi conștientizăm că nu este în regulă să cumpărăm fără control, dar nu știm cum să gestionăm situația aceasta. Ce este de făcut? Există ”un tratament”?

A.B.: Abordarea aspectelor emoționale ale cumpărăturilor compulsive dintr-o perspectiva psihodinamică poate sa aducă o schimbare în viața persoanei.
Psihoterapia Pozitiva psihodinamică poate ajuta persoana să exploreze conflictul de bază și să înțeleagă ce a declanșat în plan afectiv compulsia. Prin psihoterapie, persoana înțelege ce semnificație are comportamentul compulsiv în viața lui și care sunt resursele pe care le accesează pentru a aduce o schimbare. În psihoterapia psihodinamică avem termenul de compulsie la repetiție, care este un termen psihanalitic și reprezintă tendința inconștientă de a se regăsi în mod repetat în situațiile ce au reprezentat conflictele de bază din copilărie. Conflictele de baza au caracter structurant pentru personalitate. Se crede ca aceasta ar fi dorința inconștientă de a rezolva deficitul trăit anterior, vechile experiențe traumatice sau conflictul nevrotic de baza. Persoana se simte neputincioasă în fata dilemei sale anterioare și suprapune asta peste situația prezenta, compulsia prezentă, în cazul de față compulsia de a cumpăra.
În procesul psihoterapeutic analizăm afectele inconștiente care nu sunt bine integrate într-o procesare matura de către Eu și care joaca un rol foarte important în conflictul nevrotic. De asemenea dezvoltam strategii de adaptare sănătoase pentru viața.
În primele ședințe de psihoterapie, persoana învăța tehnici de reglare emoțională, învățarea și practicarea tehnicilor de reglare emoțională, cum ar fi exercițiile de conștientizare și relaxare. Aceste exerciții pot ajuta persoanele să gestioneze stresul și emoțiile neacceptate fără a recurge la compulsia de a cumpăra.

Citeste si...  Când este recomandată testarea creatininei urinare?

Siguranța psihologică în relație cu propria persoană, siguranță care se referă la: dezvoltarea conștientizării de sine cu privire la impulsurile afective din spatele obiceiului de a cumpăra este esențială. Această conștientizare aduce mai mult control asupra comportamentului compulsiv, iar persoana reușește sa își pună limite și sa facă alegeri conștiente, coerente și controlate.
Auto-cunoașterea, capacitatea de a face conștientizări, capacitatea de a face alegeri sănătoase, capacitatea de a ne pune limite sănătoase, cunoașterea nevoilor, ne pun într-un spațiu de siguranța psihologică. ”Mă simt în siguranță cu mine și știu ca pot sa iau deciziile corecte pentru mine”.

Construirea unor mecanisme de coping sănătoase: încurajarea dezvoltării unor mecanisme de coping sănătoase pentru a face față stresului, plictiselii sau altor factori declanșatori emoționali este importantă pentru a întrerupe ciclul cumpărăturilor compulsive.

În luptă cu cumpărăturile compulsive care au un impactul afectiv semnificativ, se recomandă să căutați ajutor de specialitate.

D.G.: Sunt studii conform cărora s-a dovedit că emoțiile trăite în timpul cumpărăturilor compulsive sunt similare cu cele ale dependenței de droguri. Care sunt trăsăturile de personalitate în rândul persoanelor predispuse să facă cumpărături compulsive?

A.B: Cumpărăturile compulsive pot fi influențate de diverse trăsături și caracteristici de personalitate. Deși este important să rețineți că fiecare individ este unic, anumiți factori de personalitate pot contribui la dezvoltarea sau exacerbarea comportamentelor compulsive în cazul cumpărăturilor.
Iată câteva trăsături de personalitate care pot fi asociate cu cumpărăturile compulsive:
Vom începe cu impulsivitatea.
Persoanele care sunt foarte impulsive se pot lupta cu controlul impulsurilor și se pot angaja în acțiuni impulsive fără a lua în considerare în mod temeinic consecințele. Cumpărăturile compulsive implică adesea luarea de decizii impulsive și o lipsă de autocontrol.
O alta trăsătură importantă este stimă de sine scăzută. Persoanele cu stima de sine scăzută pot folosi cumpărăturile ca o modalitate de a-și spori temporar stima de sine. Dobândirea de noi posesiuni poate oferi un sentiment de realizare și validare, chiar dacă este de scurta durata. Este o falsă stimă de sine.
Perfecționismul poate sa reprezinte și el o trăsătură specifică. Pentru unele persoane cu tendințe spre perfecționism pot simți o nevoie intensă de a îndeplini standarde înalte, inclusiv de a avea garderoba sau posesiunile „perfecte”. Această dorință de perfecționism poate contribui la cumpărăturile compulsive, deoarece încearcă să împlinească aceste idealuri.
Dificultățile de a face față emoțiilor negative pot sa reprezinte o alta trăsătură. Cei care au dificultăți în a face față emoțiilor negative, cum ar fi stresul, anxietatea sau tristețea, pot apela la cumpărături ca mecanism de reglare afectiva. Faptul de a face cumpărături și de a achiziționa articole noi poate oferi o evadare temporară din disconfortul emoțional.
Materialismul o alta trăsătura specifica. Oamenii cu un accent puternic pe valorile materialiste pot fi mai înclinați să se angajeze în cumpărături compulsive. Căutarea posesiunilor și dorința de statut sau aprobare socială pot conduce la cumpărături excesive.
O alta trăsătură este influență socială sau noile trendurile sociale: indivizii care sunt foarte influențați de comparațiile sociale sau așteptările societății se pot simți obligați să cumpere excesiv pentru a îndeplini standardele percepute sau pentru a se potrivi cu ceilalți.
Dependența ca și trăsătură de personalitate poate sa reprezinte o caracteristica specifica pentru comportamentul compulsiv al cumpărăturilor. Asta s-ar putea explica printr-o susceptibilitate crescută la dezvoltarea obiceiurilor care oferă gratificare imediată, cum ar fi cumpărăturile compulsive.
Este important să recunoaștem că aceste trăsături pot varia în intensitate și pot interacționa între ele în moduri complexe. În plus, factorii de mediu, experiențele de viață și circumstanțele personale pot contribui, de asemenea, la dezvoltarea comportamentelor de cumpărături compulsive.
Dacă cineva se luptă cu cumpărăturile compulsive, înțelegerea acestor factori de personalitate poate fi utilă în adaptarea intervențiilor și a abordărilor terapeutice. Căutarea de sprijin din partea comunității de profesioniștilor din domeniul sănătății mentale poate oferi persoanelor instrumente și strategii pentru a aborda problemele de bază și pentru a dezvolta mecanisme de adaptare sanogene.

Citeste si...  10 sfaturi pentru o piele sănătoasă

D.G.: În încheiere, vă rog să ne spuneți cum ar trebui să fie relația noastră cu banii.

A.B.: Dezvoltarea unei relații sănătoase cu banii implică înțelegerea și gestionarea aspectelor emoționale și psihologice ale comportamentului tău financiar.
Iată câteva idei pentru a cultiva o relație psihologică pozitivă cu banii.
Reflectați asupra convingerilor pe care le aveți despre bani.
Examinați-vă convingerile și atitudinile despre bani. Luați în considerare modul în care educația dvs. și influențele culturale ar fi putut influenta aceste convingeri.
Identificați orice convingere negativa sau limitativa și lucrați la reactualizarea lor cu perspective mai pozitive și mai valoroase.
Analizați valoare banilor în viața voastră.
Clarifică valorile și prioritățile atunci când vine vorba de bani. Ce înseamnă succesul financiar pentru tine?
Aliniați-vă obiectivele financiare cu valorile voastre pentru a crea un sentiment de scop și împlinire.
Practicați Mindfulness. Este important sa fii prezent și atent atunci când iei decizii financiare. Evitați cheltuielile impulsive făcându-vă timp să vă gândiți la alegerile voastre.
Fii atent la emoțiile și gândurile tale despre bani, fără a te judeca.
Identificați afectele negative care declanșează cumpăratul compulsiv.
Recunoașteți situațiile sau emoțiile care declanșează cheltuieli impulsive sau emoționale. Ar putea fi stres, plictiseală sau dorință de satisfacție instantanee.
Dezvoltați mecanisme alternative de adaptare pentru a face față emoțiilor, cum ar fi exercițiile fizice, meditația sau socializarea.
Stabiliți obiceiuri financiare pozitive, cum ar fi să economisiți în mod regulat, să trăiți în limitele posibilităților voastre și să faceți alegeri controlate și intenționate. Cultivarea unei relații psihologice pozitive cu banii este un proces continuu.
Fii răbdător cu tine însuți și nu ezita să cauți sprijin sau îndrumare dacă întâmpini provocări pe parcurs.

Cautimasina.ro

Cele mai citite articole

spot_img