Cele mai recente estimări ale EUTAX Observatory/Atlas of the Offshore World 2024 evidențiază diferențe semnificative între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește ponderea averii financiare deținute în afaceri offshore în raport cu PIB-ul național, ceea ce poate oferi indicii asupra extinderii evaziunii fiscale la nivelul Uniunii, notează HotNews.
România pe marginea prăpastiei fiscale. Impactul averilor offshore și al neconformării la TVA asupra economiei
În 2022, România, alături de alte state din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Slovenia, Croația și Slovacia, înregistrează valori relativ modeste ale ponderii în PIB a averii financiare deținută de persoanele fizice în afacerea offshore, aproximativ 5%. În contrast, țări precum Grecia, Bulgaria, Danemarca sau Irlanda prezintă valori semnificativ mai mari, depășind pragul de 20%. Comparativ cu 2013, majoritatea țărilor analizate au înregistrat o tendință de creștere a ponderii acestei averi financiare offshore în PIB.
În cazul României, ponderea în PIB a averii financiare offshore deținută de persoanele fizice s-a dublat în perioada post-criză financiară, atingând aproximativ 6% în 2014, față de nivelurile anterioare crizei economice globale. De asemenea, România continuă să se afle pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește disponibilitatea serviciilor publice online pentru firme, un factor esențial în contextul modernizării infrastructurii fiscale și economice.
Un alt aspect preocupant se regăsește în nivelul ridicat de neconformare la plata TVA în România, care este strâns legat de infrastructura publică, inclusiv de cea digitală. Conform raportului România – Zona Euro Monitor, publicat de Banca Națională, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în privința accesibilității serviciilor publice online pentru firme. În perioada 2018-2022, România a înregistrat cea mai mare deviație de conformare la plata TVA dintre statele UE, cu un procentaj constant de peste 30%. În 2022, valoarea acestui indicator a fost de 30,6%, echivalentul a aproximativ 8,5 miliarde de euro, în timp ce media Uniunii Europene a fost de doar 7%. Evaluările preliminare pentru 2023 sugerează o ușoară înrăutățire a situației, cu un nivel de neconformare de 33,7%.
Comportamentul fiscal al contribuabililor români este influențat de mai mulți factori, printre care percepția asupra poverii fiscale, claritatea comunicării din partea autorităților fiscale și, nu în ultimul rând, încrederea în sistemul legal și instituțiile statului. Aceste aspecte subliniază importanța reformării și digitalizării infrastructurii fiscale și administrative pentru a sprijini conformarea voluntară și eficientizarea colectării veniturilor publice.
