România în 2080 este punctul central al unei analize ample realizate de Institutul Național de Statistică (INS), care arată un declin demografic accelerat ce se va manifesta în următoarele cinci decenii și jumătate. În lucrarea „Proiectarea populaţiei active a României la orizontul anului 2080”, specialiștii au elaborat trei scenarii – constant, mediu și optimist –, iar toate prevăd o scădere importantă a populației țării. Coordonați de vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, autorii Silvia Pisică, Lavinia-Elena Bălteanu, Ruxandra Moldoveanu și Maria Streche au analizat fertilitatea, mortalitatea, migrația internă și internațională pentru a contura posibila evoluție demografică.
România în 2080: cele trei scenarii INS
În varianta constantă, populația României ar scădea de la 19,036 milioane de persoane în 2025 la doar 14,367 milioane în anul 2080. Aceasta înseamnă o diminuare cu 4,669 milioane de locuitori, echivalentul a aproape unui sfert din populația actuală. Conform INS, această variantă presupune păstrarea acelorași rate ale fertilității și mortalității ca în anul 2024.
Declinul ar afecta toate regiunile țării, însă cele mai afectate ar fi Sud-Muntenia și Sud-Est, fiecare cu pierderi de circa 900.000 de locuitori, urmate de Sud-Vest Oltenia și Nord-Est, unde scăderile ar depăși 500.000 de persoane.
Varianta medie, considerată cea mai plauzibilă de către autori, ia în calcul o ușoară creștere a fertilității și o îmbunătățire a speranței de viață. În acest caz, populația s-ar reduce cu 3,403 milioane de persoane până în 2080, ceea ce înseamnă o diminuare de aproape 18% față de anul 2025. Acest scenariu oferă o perspectivă ceva mai optimistă, însă confirmă că declinul demografic rămâne inevitabil.
Varianta optimistă, care pleacă de la premisa unor evoluții favorabile în ceea ce privește sănătatea publică și creșterea fertilității, prognozează o scădere de „doar” 1,923 milioane de persoane. Asta ar însemna o reducere de circa 10,1% din populația actuală – cel mai blând declin dintre cele trei scenarii, dar tot o scădere substanțială.
Ce criterii s-au folosit
În elaborarea proiecțiilor, INS a folosit criterii precise: populația rezidentă la 1 ianuarie 2025, ratele totale de fertilitate și structura născuților-vii pe vârstele mamelor, speranța de viață la naștere în 2024, soldul migrației interne și internaționale, toate defalcate pe sexe, județe și grupe de vârstă. Aceste date, prezentate de coordonatorul lucrării, Silviu Vîrva, au stat la baza analizei care oferă una dintre cele mai complete proiecții demografice de până acum.
Potrivit sursei principale – lucrarea INS „Proiectarea populaţiei active a României la orizontul anului 2080” –, declinul populației este o certitudine, iar amploarea acestuia depinde de evoluțiile viitoare din domeniul social, economic și sanitar. România se îndreaptă spre un viitor cu mai puțini locuitori, iar politicile publice din următoarele decenii vor avea un rol esențial în modul în care va arăta țara în 2080.
