Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), trage un semnal de alarmă privind slăbirea drastică a disciplinei fiscale în România.
Într-o analiză lucidă și critică, acesta arată cum guvernele succesive au abandonat principii fundamentale ale unei economii sănătoase, preferând politici populiste și cheltuieli neacoperite, cu riscuri majore pe termen lung.
Deficitul bugetar – o regulă ignorată
„Primul principiu ar fi trebuit să însemne a avea un buget echilibrat sau aproape de zero deficit în anii cu creștere economică mare și un deficit bugetar de maximum 3% din PIB în anii cu creștere economică mică sau negativă. Asta înseamnă să trăiești cât îți este plapuma”, a explicat Valentin Lazea.
În loc să respecte acest principiu, România a acumulat deficite bugetare uriașe chiar și în perioade de creștere economică, subminând capacitatea statului de a reacționa eficient în vremuri de criză. Lazea avertizează că în discursul public s-au impus două idei greșite:
- Deficitul de 3% ar fi acceptabil în orice context, nu doar în perioade economice dificile.
- Deficitul este acceptabil dacă este generat de investiții, indiferent de proporție.
„Această logică dusă la extrem ar însemna că am putea avea și un deficit de 15% din PIB, atâta timp cât și investițiile sunt de 15%. Este o capcană periculoasă”, punctează economistul.
Salarii și pensii: promisiuni fără acoperire
Un alt principiu economic ignorat de autorități este legat de corelarea cheltuielilor publice cu productivitatea. Lazea critică majorările salariale operate într-un ritm mai rapid decât cel al productivității, ceea ce a dus la dezechilibre economice precum deficitul de cont curent și deprecierea leului.
Același mecanism greșit a fost aplicat și în cazul pensiilor. „Orice majorare a pensiilor nu trebuie să depășească ritmul de creștere al salariilor. Altfel, creezi presiuni nesustenabile pe buget,” subliniază Lazea.
Mai mult, el atrage atenția asupra unei confuzii larg răspândite în rândul populației: „Foarte puțini dintre cei 4,9 milioane de pensionari știu că pensiile în plată astăzi sunt finanțate din contribuțiile salariaților activi. Acesta este Pilonul I – un sistem de tip redistributiv. Doar Pilonul II și III sunt cu acumulare individuală.”
Împrumuturi pentru cheltuieli permanente – o greșeală fundamentală
Creșterea simultană și disproporționată a salariilor și pensiilor a dus la încălcarea unui alt principiu de bază: nu finanțezi cheltuieli permanente cu venituri temporare, adică prin împrumuturi. Această practică a adâncit și mai mult deficitul bugetar și a limitat marja de manevră a statului în viitor.
„Să nu ne iluzionăm. Chiar și dacă evaziunea fiscală ar fi redusă cu 2% din PIB – ceea ce este un scenariu optimist –, s-ar crea spațiu doar pentru cheltuieli urgente, precum cele de apărare sau pentru reducerea deficitului. În aceste condiții, orice discuție despre noi creșteri de salarii sau pensii este iluzorie în anii următori”, a avertizat economistul-șef al BNR.
