Austria a înregistrat anul trecut mai mult de 100.000 de treceri ilegale ale frontierei şi a justificat astfel respingerea aderării Bulgariei şi României la Schengen, reproşând UE faptul că nu se protejează adecvat frontiera externă.
O scădere a fluxului de refugiaţi pe ruta Balcanilor de Vest este observată în prezent. Guvernul de la Viena atribuie această schimbare ca fiind cauzată de impunerea vizelor pentru cetăţenii indieni şi tunisieni de către Serbia. Migrantii ajungeau în UE folosind călăuze, acestia fiind remuneraţi cu câteva mii de euro. Anul trecut, Austria a primit 30.000 de cereri de azil din India şi Tunisia. Aceste două ţări se află pe locurile trei şi patru în statisticile privitoare la azil, după Afganistan şi Siria.
O reuniune specială a Uniunii Europene va avea loc în luna februarie pentru a aborda criza migrației
Explicaţia căderii semnificative a numărului de migranţi ilegali poate fi dată şi faptului că mulţi dintre cei care locuiau deja in taberele de refugiaţi din Balcanii de Vest, pentru o perioadă lungă de timp, au decis să plece inainte de sezonul rece pentru a ajunge intr-o ţară „mai sigură” a UE, mai exact Austria, Germania, Suedia sau alte ţări, conform informaţiilor furnizate de „Die Presse”.
Grecia încearcă să cureţe taberele supraaglomerate, lăsându-i pe migranţi să se deplaseze spre nord. Odată cu încetarea restricţiilor de călătorie cauzate de pandemie, anul trecut s-a ivit oportunitatea.
ICMPD a avertizat că anul 2023 oferă „ultima şansă” de a încheia un acord privind migraţia şi azilul înainte de alegerile europene din 2024. Speranţa Bruxelles-ului este că summitul extraordinar UE din februarie ar putea aduce progrese, dacă statele membre sunt interesate de o soluţie comună.
Nehammer a solicitat finanțare de la UE, știind că nu va obține vreodată această sumă
Othmar Karas, membru al Parlamentului European din partea Partidului Popular Austriac (ÖVP, partidul cancelarului Nehammer), nu împărtășește aceeași perspectivă pozitivă. El și-a exprimat dezamăgirea miercuri, în timpul unei conferințe de presă, spunând: „Există o lipsă de voință politică”.
Potrivit acestuia, există nevoia unei protecţii colective a graniţelor externe, unui sistem de azil al Uniunii Europene şi unui algoritm de redistribuţie a migranţilor fondat pe solidaritate. Referitor la ultimul punct, nu există unanimitate in interiorul ÖVP, este raportat de „Die Presse„.
Nehammer îşi exprimă dorinţa de a obţine fonduri europene de la Comisia Europeană pentru construirea unor garduri la limita externă a UE, ştiind că Bruxelles-ul nu a finanţat niciodată „bariere fizice” din motive principiale, aşa cum reiese din articolul publicat de cotidianul austriac.