Un articol publicat de o publicație maghiară folosește cazul vechi de 30 de ani al unui centru de pregătire a jandarmilor din Miercurea Ciuc (Csíksereda) pentru a invoca un presupus atac al statului român împotriva comunității secuiești și „trădarea” liderilor UDMR.
Publicație maghiară, atac dur la adresa statului român
În realitate, articolul publicat de o Publicație maghiară miercuri este mai mult o manevră de manipulare politică, care încearcă să submineze credibilitatea partidului cu jumătăți de adevăr și retorică extremă, potrivit Transtelex, care scrie că UDMR se confruntă acum cu faptul că narațiunea extremistă pe care a ales-o anterior nu poate fi susținută pe termen lung fără consecințe, iar propria sa bază radicalizată s-ar putea întoarce cu ușurință împotriva sa.
Articolul vorbește despre o „distrugere completă a comunității secuiești”.
În articolului cu titlul „În Miercurea Ciuc se pregătește o provocare brutală românească…” , autorul, Gergely Huth, invocă o „distrugere completă a comunității secuiești”. Potrivit articolului, ca parte a unui plan vechi de zeci de ani, statul român încearcă să submineze interesele comunităților secuiești și maghiare din Miercurea Ciuc și din întregul Ținut Secuiesc.
Concret, autorul susține că statul român intenționează să construiască una dintre cele mai mari baze de antrenament ale jandarmeriei din România în imediata vecinătate a bisericii Csíksomlyó, care ar include un poligon de tragere, zone de antrenament și clădiri de cazarmament.
Potrivit Transtelex, autorul „exagerează în mod deliberat” anumite evenimente și conexiuni, în timp ce pe altele le trece sub tăcere, astfel încât cititorul să poată crede cu ușurință că comunitatea maghiară este întotdeauna o victimă și că statul român încearcă să-i asuprească pe maghiari ca parte a unei conspirații.
Povestea tensiunilor pe marginea zonei de cinci hectare din Miercurea Ciuc – subiectul a numeroase bătălii juridice și politice – se întinde pe mai mult de trei decenii.
Suprafața amintită este situată lângă cimitirul cartierului de locuințe Kalász. Proprietatea este situată la aproximativ 3-4 kilometri de biserică și de șaua Somlyó și nu se află direct pe traseul de pelerinaj. Și chiar dacă centrul de formare planificat ar fi construit, acesta nu ar afecta în mod direct experiența pelerinajului nici vizual, nici fizic.
Povestea terenului
Respectivul teren a fost proprietatea parohiei romano-catolice Csíksomlyó înainte de naționalizare. În 1991, aceasta a depus o cerere de revendicare pentru mai multe zone deținute anterior, dintre care una era chiar acest teren de cinci hectare.
Până în 1996, suprafața a fost administrată de Agroprodcom, pe atunci proprietate de stat, dar în august 1996, guvernul condus de Nicolae Văcăroiu a declarat suprafața proprietate publică a statului prin Hotărârea de Guvern nr. 684 și a dat-o gratuit Ministerului de Interne.
În 2008, administrația orașului a solicitat ca zona să fie scoasă din proprietatea publică a statului și să revină în proprietatea orașului sau a parohiei. Cererea a fost respinsă, iar zona a rămas în proprietatea jandarmeriei.
În 2010, Attila Korodi – deputat la acea vreme – a susținut că jandarmeria făcea presiuni pentru a achiziționa suprafața de cinci hectare și a construi acolo o cazarmă de jandarmi. Chestiunea era în litigiu de mai bine de un deceniu la acea vreme.
În 2012, municipalitatea a adoptat un plan general de dezvoltare urbană, care a marcat zona în cauză ca zonă verde. Ministerul de Interne a inițiat un proces de invalidare a planului, care în cele din urmă s-a încheiat cu un succes din punct de vedere juridic, iar planul a fost invalidat în 2017.
Municipalitatea a adoptat un nou plan general de dezvoltare în anul următor, care includea deja clasificarea zonală specială a zonei, ceea ce a permis jandarmeriei să își pună în aplicare planurile în zona fără restricții de construcție.
Potrivit explicației primarului Attila Korodi, prin declararea zonei ca zonă specială, orașul a pierdut toate mijloacele legale de a influența ceea ce se construiește pe teren.
Kelemen Hunor a încercat să clarifice situația pe Facebook situația
Joi, la o zi după publicarea articolului din Magyar Nemzet, liderul UMDR a afirmat, într-o postare pe Facebook, că UDMR se opune înființării centrului Jandarmeriei în Miercurea Ciuc.
„Planul pentru centrul de pregătire a fost publicat pentru prima dată în 1996, iar populația orașului și UDMR au protestat împotriva lui încă de atunci. Chiar și astăzi, considerăm că este o greșeală și o eroare faptul că jandarmeria vrea să construiască un centru național de pregătire în Csíksereda, aproape de centrul orașului și de cimitir”, a scris președintele UDMR în postarea sa.
Kelemen Hunor a spus că UDMR este convinsă că o astfel de investiție nu ar trebui nici măcar planificată fără consultarea locuitorilor din Miercurea Ciuc.
„Pe de o parte, Ținutul Secuiesc are nevoie de alte investiții, iar pe de altă parte, statul român transmite un mesaj locuitorilor din Ținutul Secuiesc că nu are încredere în ei. A fost un mesaj greșit înainte și este și astăzi un mesaj greșit!”, a adăugat el.