Dezinformarea algoritmică se transformă într-un fenomen greu de controlat în era rețelelor sociale. TikTok, avertizează profesorul Corneliu Bjola de la Universitatea Oxford, nu doar că reproduce mecanismele de manipulare deja cunoscute de la Facebook, dar le duce la un nivel superior, cu implicații grave asupra democrației și coeziunii sociale.
TikTok – o amenințare fără precedent pentru democrație
„Este un risc foarte mare ca aceste platforme să distorsioneze procesul electoral”, avertizează Corneliu Bjola, expert în diplomație digitală, într-un interviu acordat site-ului Antena3.ro. Profesorul subliniază că România, dar și alte țări europene, au fost deja afectate de impactul TikTok asupra alegerilor, prin promovarea temelor false și manipularea emoțională masivă a electoratului.
Spre deosebire de Facebook și faimosul scandal Cambridge Analytica, unde tehnicile de micro-targeting vizau preferințele individuale pentru a influența opinii, TikTok utilizează algoritmi opaci și greu de înțeles, care creează „realități paralele”, în care emoția înlocuiește rațiunea și adevărul factual.
Cum creează TikTok realități paralele
Algoritmii TikTok nu mai au nevoie de like-uri sau comentarii pentru a „înțelege” utilizatorul. Platforma analizează comportamente precum timpul petrecut pe un clip, reacțiile faciale sau mișcările de scroll pentru a furniza conținut personalizat care să captiveze și să mențină atenția.
„Nu contează ce e adevărat. Contează dacă pare real. Asta face TikTok”, explică Bjola. Astfel se creează „echo chambers” – bule informaționale în care utilizatorii sunt expuși doar la opinii care le întăresc convingerile deja existente, fără a fi confruntați cu perspective alternative.
„Odată intrat într-o astfel de realitate paralelă, e foarte greu să mai ieși din ea. Ești atașat emoțional, cognitiv. Nu mai reacționezi la fapte, ci la ce simți că e real”, adaugă profesorul, dând exemplul popularizării unor figuri controversate precum Georgescu, ale cărui inconsecvențe au fost ignorate de un public fidelizat prin manipulare emoțională.
De la manipulare la astroturfing: iluzia opiniei majoritare
Un alt fenomen periculos pe care Bjola îl subliniază este astroturfingul – tehnica prin care o opinie marginală este prezentată algoritmic ca fiind una de masă. „Se creează iluzia unei mișcări populare. Ai impresia că milioane de oameni gândesc ca tine, când de fapt sunt doar câțiva zeci sau sute care generează acest efect amplificat”, explică profesorul.
TikTok este extrem de eficient în aplicarea acestei tehnici, ceea ce explică ascensiunea bruscă a unor mișcări politice sau personaje publice în spațiul românesc. Manipularea prin astroturfing duce la radicalizare și polarizare extremă.
Este justificată interzicerea TikTok într-o democrație?
Întrebarea privind interzicerea TikTok revine în spațiul public, însă Bjola avertizează asupra complexității subiectului: „Trebuie să existe un echilibru între protejarea libertății de exprimare și prevenirea ingerințelor externe sau interne.” TikTok nu mai este doar o amenințare venită dinspre China sau Rusia – din ce în ce mai mulți actori interni știu cum să manipuleze prin această platformă.
Uniunea Europeană a adoptat în 2022 Legea Serviciilor Digitale (DSA), menită să reglementeze marile platforme online, inclusiv TikTok. Dar implementarea acesteia rămâne lentă, iar efectele întârziate pot fi devastatoare. Un exemplu recent este suspendarea temporară a TikTok în Noua Caledonie, în mai 2024, în urma unor revolte violente coordonate prin aplicație.
Ce poate face România? O combinație între reglementare, educație și strategie ofensivă
Profesorul Bjola subliniază că România trebuie să acționeze pe mai multe planuri:
- Presiune pe UE pentru implementarea mai eficientă a legislației digitale.
- Educație digitală, începând din școala primară, pentru a forma gândire critică și competențe de navigare online. Dar aceasta este o soluție pe termen lung și trebuie implementată serios, nu doar declarativ.
- Capacitate instituțională și strategie ofensivă: România trebuie să dezvolte un sistem profesionist de monitorizare și combatere a dezinformării și războiului informațional. „Nu mai este suficient să reacționezi. Trebuie să fii proactiv”, spune Bjola.
Concluzie: o provocare cu miză democratică
TikTok a transformat modul în care se formează opinia publică, mutând accentul de la rațional la emoțional și creând ecosisteme informaționale închise, greu de penetrat. În fața acestei provocări fără precedent, simpla reglementare sau interzicere nu este suficientă. România – și Europa – trebuie să se pregătească pentru un viitor digital unde manipularea este rafinată, invizibilă și profund eficientă.
„Suntem o democrație și vom rămâne o democrație. Dar tocmai de aceea trebuie să fim mult mai pregătiți, inteligenți și activi în fața noilor forme de război informațional”, conchide profesorul Corneliu Bjola.
4o
