La prima vedere, câmpurile galbene de floarea-soarelui promit un an excelent pentru agricultura românească. Comisia Europeană estimează chiar o producție record de 2,2 milioane de tone în 2025, plasând România peste vecinii săi bulgari și unguri. Însă realitatea din teren este mult mai sumbră decât cifrele optimiste de pe hârtie.
Seceta usucă speranțele fermierilor
În Timiș, Moldova și estul țării, solul este crăpat și culturile suferă grav din cauza lipsei de apă. În multe zone, nu a mai căzut niciun strop de ploaie de săptămâni bune, iar plantele sunt la limita supraviețuirii, potrivit ProTV.
„Nu a plouat din primăvară deloc. Dacă vă uitaţi la teren, e crăpat – îţi intră vârful piciorului în el. 60% din frunză deja este uscată”, spune cu amărăciune Ion Melinte, agricultor din Moldova.
De altfel, lipsa sistemelor de irigații face ca întreaga producție să depindă exclusiv de… cer. „Dacă nu vin ploi în următoarele 5–6 zile, producția va scădea sub 1.000 de kilograme la hectar”, avertizează Cătălin Ionescu, inginer agricol. Estimările lui au fost deja înjumătățite față de cele din luna iunie.
Mai mult teren, dar mai puțină recoltă
România trăiește un paradox agricol: deși suprafețele cultivate cu floarea-soarelui au crescut în detrimentul porumbului – afectat și mai grav de secetă – producția totală estimată este cu 25% mai mică decât în anii trecuți.
„Porumbul, la ora aceasta, pe multe dintre suprafețele cultivate este compromis 100%”, afirmă fermierul Constantin Buzatu.
Floarea-soarelui a devenit, astfel, o cultură de refugiu pentru mulți agricultori, însă condițiile climatice extreme amenință și această opțiune.
Producem mult, dar procesăm puțin
Chiar dacă prognozele europene sunt favorabile, specialiștii atrag atenția că diferența dintre previziuni și realitate este uriașă.
„De la previziune și până la hambar este cale lungă. Temperaturile sunt foarte mari, iar seara vine gheața care nu lasă nimic în urmă”, avertizează agricultorul Iuri Leteanu.
În plus, România procesează intern doar aproximativ 1–1,1 milioane de tone de semințe, restul ajungând pe piețele externe. Cezar Gheorghe, specialist în agrobusiness, explică: „Suntem tributari secetei care decimează recolta și nu avem capacitatea de a păstra semințele în țară.”
Exporturi importante, vulnerabilitate și mai mare
În 2024, România a exportat semințe de floarea-soarelui în valoare de peste 600 de milioane de euro, iar uleiul de floarea-soarelui a generat 215 milioane de euro în venituri. Aceste cifre impresionante ascund însă o vulnerabilitate structurală: o agricultură extrem de expusă capriciilor vremii și o industrie de procesare insuficient dezvoltată.
