Magnatul Puiu Popovici a anulat în instanță, în aprilie 2023, două hotărâri de Guvern (HG) emise în 1999, norme care prevedeau că terenurile Universității Agronomice din Băneasa fac parte din domeniul public al statului.
Dacă decizia rămâne definitivă, acuzațiile DNA în procesul de corupție unde este judecat Popoviciu nu mai au fundament.
Iar magnatul rămâne cu terenurile luate de la stat.
Miza anulării celor două hotărâri
Un judecător de la Curtea de Apel București a stabilit, în aprilie anul trecut, că terenul de 226 hectare, pentru preluarea cărora Popoviciu este judecat, nu aparținea statului, ci erau în proprietatea Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.
Pe 4 aprilie 2023, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti Secţia X a Contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice, a fost înregistrată cererea lui Popoviciu, care a dat în judecată Guvernul României.
Milionarul a cerut anularea în parte a Hotărârii de Guvern nr. 517/1999 privind „delimitarea suprafeţelor de teren strict necesare pentru cercetarea și producerea de seminţe și trecerea terenurilor destinate producției, aflate în administrarea institutelor și staţiunilor de cercetare și producte agricolă, în domeniul privat al statului”, publicată în Monitorul Oficial Nr. 328 din 9 iulie 1999.
Citește și: Cele mai citite articole din PRESShub, în 2023
Ce urmărește magnatul Puiu Popoviciu
Tot atunci, Popoviciu a cerut anularea în parte Hotărârii de Guvern nr. 776/1999 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 517/1999 „privind delimitarea suprafeţelor de teren strict necesare pentru cercetarea și producerea de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare și de animale de rasă și trecerea terenurilor destinate producției, aflate în administrarea institutelor și stațiunilor de cercetare și producţie agricolă, în domeniul privat al statului, publicată în Monitorul Oficial Nr. 467 din 27 septembrie 1999”.
Ceea ce-l interesa pe magnat era eliminarea din HG a poziției 120 din Anexa 2 referitoare la „Suprafețele de teren din domeniul public al statului, aflate în administrarea unităților de învățământ cu profil agricol”- poziția nr. 120 — „Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București – 226,61 ha”.
În timpul procesului, Guvernul a cerut respingerea cererii deoarace „partea reclamantă s-a rezumat la prezentarea unor împrejurări aspecte generale care nu pot constitui argumente juridice pentru a dispune înlăturarea efectelor sale juridice de către instanţa judecătorească.
În condiţiile în care lipsesc cu desăvârşire eventualele motive de nelegalitate a actului administrativ, apreciază că instanţa nu poate proceda la examinarea cererii formulată într-o asemenea manieră eliptică, incompletă, întrucât s-ar substitui părţii adverse în formularea unor critici de nelegalitate, ceea ce ar echivala cu un control de legalitate efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile Legii nr.554/2004”.
Magnatul Puiu Popovici a anulat în instanță două hotărâri de guvern. Cum s-a apărat statul
Guvernul mai arată că situaţia juridică a acestor suprafeţe a fost stabilită, iniţial, de art.34 din Legea nr.18/1991 care a prevăzut că „terenurile proprietate de stat administrate de institutele şi staţiunile de cercetări ştiinţifice, destinate cercetării producerii de seminţe material săditor din categorii biologice superioare şi animalelor de rasă, aparţin domeniului public şi rămân în administrarea acestora” și că „trebuie retinut că apartenenţa terenurilor in discuţie la domeniul public al statului este indiscutabilă, la baza inventarierii acestor terenuri ca făcând parte din domeniul public al statului fiind legea, ca mod de dobândire a dreptului de proprietate publică”.
Avocații Executivului mai arată că „până la această dată nu a intervenit nicio reglementare la nivelul legii care să stabilească un alt regim de proprietate asupra terenurilor aflate în administrarea Fermei Băneasa”.
Judecătorul nu a fost de acord cu această apărare. „Curtea constată că există anumite neconcordanţe între succesiunea trecerii lui din proprietate privată în domeniul public şi din domeniu public în proprietatea privată a USAMV Bucureşti”.
Temelia dosarului de la DNA
Instanța mai remarcă faptul că „ipoteza aparţinerii bunului la domeniul public a fost unul dintre pilonii răspunderii penale a reclamantului în calitate de complice în dosarul penal în care s-a dispus rejudecarea, Curtea constată că acesta are interes în judecarea prezentei cauzei pentru a stabili dacă terenul în suprafaţă de 226,61 ha se află în domeniul public al statului cu drept de administrare pentru USAMV Bucureşti sau este în proprietatea privată a celei din urmă”.
Magistratul mai consideră că „pentru ca un teren destinat cercetării şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi a animalelor de rasă să aparţină domeniului public trebuie să fie proprietate de stat, adică să fi intrat în patrimoniul statului înainte de anul 1990, printr-un act emis în conformitate cu dispoziţiile legilor în vigoare la acea epocă.
Or, luând în considerare cadrul legislativ existent anterior elaborării Legii nr.18/1991, până la acest moment al analizei, Curtea nu a identificat un act normativ care să confirme dreptul pârâtului asupra terenului în litigiu”.
Mai mult, „verificând situaţia juridică a imobilului în discuţie, Curtea constată că până la acest moment, singurele acte normative care îl includ în patrimoniul statului sunt H.G. nr. 517/1999 şi H.G. nr. 776/1999 privind modificarea şi completarea HG nr. 517/1999”, se arată în motivarea instanței.
Prin urmare, magnatul Puiu Popovici a anulat în instanță cele două hotărâri de guvern.
Greșeala Guvernului din perspectiva CAB
Dacă aceste două acte normative sunt anulate, pica și acuzația DNA la adresa inculpaților re-judecați în dosarul Băneasa.
„Având în vedere că la data emiterii hotărârii de guvern, terenul în discuţie nu se afla în patrimoniul statului, Curtea constată că în mod greşit acesta a fost prevăzut în anexa nr. 2 din cadrul HG, poziţia 120, ca aparţinând domeniului public”, mai arată judecătorul Curții de Apel București.
Mai mult, „Curtea consideră întemeiate şi susţinerile reclamantului în sensul că USAMV Bucureşti este o instituţie de învăţământ superior de stat cu profil agricol iar nu o unitate de învăţământ cu profil agricol, astfel cum a fost încadrată în cuprinsul Anexei nr. 2 la HG nr. 517/1999”.
Decizia CAB nu este definitivă, ea fiind atacată la instanța supremă de Guvern, termenul stabilit de judecători fiind pe 4 aprilie.
Popoviciu locuiește în prezent la Londra, într-un apartament cu vedere la Hyde Park.
Rejudecare după 6 ani
În mai 2023, tot Curtea de Apel Bucureşti a dispus suspendarea executării pedepsei de 7 ani de închisoare și rejudecarea procesului omului de afaceri Puiu Popoviciu, condamnat în 2017 pentru fapte de corupţie în legătură cu asocierea firmei sale, SC Băneasa Investments SA, cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Capitală, pentru un teren de 224 de hectare în nordul Capitalei.
Instanţa i-a admis în principiu lui Puiu Popoviciu o cerere de revizuire, a suspendat executarea pedepsei şi a dispus rejudecarea dosarului.
Decizia a fost luată de judecătoarea Adriana Pencea care l-a eliberat în 2021 pe Liviu Dragnea din închisoare. Pe atunci, Pencea era președinta Tribunalului Giurgiu.
Citește și: Ce așteptări aveți de la PRESShub? Haideți să ne cunoaștem mai bine
Prejudiciu de aproximativ 1 miliard de lei
În prezent, dosarul Ferma Băneasa este rejudecat chiar de șefa Curții de Apel București, Liana Arsenie și are termen pe 19 ianuarie, când ar trebui să se pronunțe pe „cererea de încetare a măsurii asiguratorii formulate de partea responsabilă civilmente SC Băneasa Investments SA şi SC Băneasa Business&Technology Park SA”.
Omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu a primit pe 2 august 2017 o condamnare definitivă de 7 ani de închisoare în dosarul „Băneasa”. El a plecat din România înainte de pronunţarea sentinţei, fiind localizat în Marea Britanie, de unde autorităţile române au încercat fără succes să îl extrădeze.
Ulterior, Înalta Curte de Justiţie a Marii Britanii a respins definitiv cererea României de extrădare a omului de afaceri în motivare fiind invocată inclusiv revizuirea cazului și rejudecarea dosarului, decizii luate de CAB.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
