Pesimismul economic persistă în rândul populației, iar cel mai recent sondaj realizat de INSCOP scoate la iveală o imagine îngrijorătoare privind percepția românilor asupra propriei situații financiare și a direcției în care se îndreaptă economia națională.
Publicat pe 2 iulie 2025, sondajul arată că 75,3% dintre respondenți consideră că economia României s-a înrăutățit în ultimul an, în timp ce doar 5% văd o îmbunătățire, iar 16,7% cred că nu s-a produs nicio schimbare semnificativă.
Românii, tot mai pesimiști față de propria lor situație financiară
Pe lângă percepția negativă asupra economiei generale, aproape jumătate dintre români (44,2%) afirmă că situația financiară a gospodăriei lor s-a deteriorat în ultimul an. Doar 10,9% susțin că veniturile lor au crescut, în timp ce alți 44,2% spun că nu au observat nicio diferență față de anul precedent. Un procent nesemnificativ, de 0,6%, nu știu sau nu au răspuns.
Această percepție generalizată de regres financiar personal reflectă o stare de stagnare economică resimțită la nivelul individului, indiferent de statistici sau indicatori macroeconomici care ar putea indica o evoluție pozitivă. Potrivit directorului INSCOP, Remus Ștefureac, această discrepanță între percepția asupra economiei și cea asupra veniturilor proprii relevă o lipsă acută de încredere în capacitatea autorităților de a gestiona economia națională:
„O majoritate importantă a respondenților consideră că situația financiară personală a rămas neschimbată sau s-a înrăutățit, ceea ce reflectă un climat de stagnare economică resimțită la nivel individual, în ciuda eventualelor creșteri macroeconomice reale sau raportate statistic.”
Cine resimte cel mai acut deteriorarea situației financiare
Sondajul INSCOP relevă că nu toate categoriile sociale sunt afectate în mod egal de schimbările economice. Cele mai pesimiste sunt persoanele cu vârste între 45 și 60 de ani, votanții AUR și locuitorii din orașele mici. Aceste grupuri declară într-o proporție semnificativ mai mare că situația lor financiară s-a înrăutățit.
Pe de altă parte, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și votanții PSD și USR se arată relativ mai optimiști, mulți dintre ei afirmând că situația lor economică personală a cunoscut o ușoară îmbunătățire. Totuși, această perspectivă pozitivă rămâne marginală, fiind exprimată de mai puțin de un român din zece.
În ceea ce privește percepția de stagnare – adică lipsa unei modificări semnificative în situația financiară personală – aceasta este mai frecventă în rândul angajaților la stat, al celor cu vârste sub 45 de ani și al votanților PNL.
O criză de încredere și o vulnerabilitate structurală
Comentând rezultatele sondajului, Loredana Vladu, director al Departamentului de Comunicare din cadrul SNSPA, atrage atenția că aceste percepții nu reflectă doar un moment trecător, ci semnalează o problemă profundă:
„Cifrele indică nu doar o criză de încredere, ci și o vulnerabilitate structurală. În lipsa unor politici clare de susținere a nivelului de trai, în special pentru categoriile vulnerabile, pesimismul economic devine o constantă, alimentând temeri și clivaje sociale.”
Această criză de percepție ar putea avea implicații importante asupra încrederii în instituții, comportamentului electoral și stabilității sociale. În lipsa unor măsuri concrete care să se resimtă la nivelul cetățeanului de rând, pesimismul economic riscă să se adâncească și mai mult.
Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 20–26 iunie 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.150 de persoane adulte. Marja de eroare este de ±2,9%, la un nivel de încredere de 95%.
