Judecătorul Cristi Danileţ a anunţat luni că a câştigat al doilea proces cu CSM privind excluderea sa din magistratură. Instanţa supremă a anulat decizia CSM din mai 2022 prin care Danileţ a fost exclus din magistratură pe motiv că a desfăşurat activităţi politice prin două ONG-uri, care criticau partidele de la guvernare.
„Azi, am câştigat definitiv, la Curtea supremă, un al doilea proces cu CSM. Anul trecut, în mai 2022, mă sancţionase pentru că aş face parte din două formaţiuni politice – VeDem Just, cu care promovez educaţia juridică, şi ICDE-România Europeană, cu care militez pentru cultura democratică europeană – şi că cele două asociaţii au semnat comunicate de presă împotriva Guvernului. Or, magistraţilor le este interzis să facă politică.
S-au oferit să mă apere două avocate: Luminiţa Tuleaşcă şi Cornelia Lalu. Ele au convins ICCJ că CSM s-a înşelat atunci când m-a sancţionat cu excluderea din magistratură şi au anulat în întregime soluţia iniţială. Le mulţumesc doamnelor avocat! Din păcate, încă nu mă pot întoarce la tribunal. În total, am fost sancţionat de trei ori, de fiecare dată cu excluderea din magistratură. Până acum, am câştigat două procese. Mai am unul. Între timp, pe perioada recursului, încă sunt suspendat din funcţie”, a scris Danileţ, într-un mesaj pe Facebook.
În mai 2022, Secţia pentru judecători a CSM a dispus excluderea pentru a doua oară din magistratură a judecătorului Cristi Danileţ pentru abateri disciplinare, constând în apartenenţa la o formaţiune politică şi desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Judecătorii care l-au sancţionat pe magistrat şi-au terminat între timp mandatul de membri ai CSM.
Danileţ a respins la acea vreme acuzaţiile CSM, susţinând că cele două ONG-uri care au difuzat comunicate critice la adresa Guvernului sunt asociaţii apolitice.
„M-am abţinut de la vot în cazul emiterii acelor comunicate, nu le-am semnat, nu le-am difuzat şi am arătat că nu CSM e competent să stabilească ce este o formaţiune politică, ci legea, care pune în această categorie doar ‘partidele politice’, ‘alianţele electorale’, ‘alianţele politice’ şi ‘ONG-urile care reprezintă minorităţi şi candidează la alegeri’, ceea ce nu este cazul în speţă”, arăta Danileţ.
