Începând cu anii 1980, când au apărut primele dispozitive electronice pentru uz casnic, am observat o dezvoltare continuă a jocurilor pe calculator.
În ciuda acestui fapt, numărul de studii științifice dedicate acestui subiect a crescut doar în ultimii ani. Cu toate acestea, cele mai multe dintre ele s-au concentrat asupra amenințărilor potențiale, cum ar fi inducerea unui comportament agresiv în rândul utilizatorilor. Și jocurile, deși nu au fost create cu gândul la știință, sunt un instrument util pentru a studia neuroplasticitatea creierului; în unele cazuri, ele susțin funcționarea cognitivă, iar în viitor, pot fi folosite ca suport în neuroreabilitare.
„Neuroplasticitatea poate fi înțeleasă ca fiind capacitatea creierului de a se reprograma sub influența experienței sau a învățării de noi abilități. Formarea de noi abilități duce la schimbări în sistemul nervos, care, la rândul lor, se pot traduce în îmbunătățirea funcționării cognitive a unei persoane. Una dintre modalitățile de a stimula neuroplasticitatea sunt jocurile pe calculator”, explică Natalia Kowalczyk-Grembska, profesor asistent la Institutul de Psihologie al Universității SWPS din Varșovia, unde studiază creierul ca sursă a comportamentului și modificarea acestuia sub influența unei noi experiențe.
În cazul jocurilor, nivelul de implicare este corelat cu nivelul sarcinilor îndeplinite – atunci când câștigăm, trecem la un nivel superior și trebuie să învățăm noi competențe. „Așa apar noi provocări care te motivează să îți dezvolți abilitățile (și, apropo, creierul) necesare pentru a atinge obiectivul, adică să câștigi jocul. În același timp, datorită atractivității lor, jocurile mențin un nivel ridicat de motivație – la urma urmei, te poți juca ore întregi fără să te plictisești”, adaugă expertul, citat de publicaţia poloneză Gazeta Wyborcza.
