Isărescu despre privilegii fiscale, piețe și inflația din România

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, susţine că în lipsa unei corecţii fiscale la nivelul cerut de către Comisia Europeană şi de către pieţe, o bună parte din aceasta ar putea fi realizată de către pieţe.

 

„Dacă corecţia fiscală, corecţia, nu ajustare, şi cu consolidarea fiscală nu vor atinge nivelurile care sunt percepute a fi necesare de către instituţiile cu care lucrăm, mă refer aici la Comisia Europeană şi de către pieţe, o bună parte din corecţie se va face către pieţe. Să nu credem că ele stau aşa deoparte şi se uită dintr-un prepeleac la noi şi indiferent ce măsură luăm….Aţi văzut, la riscul de ţară suntem în continuare cotaţi sus de tot. Şi când corecţia se face prin mecanisme de piaţă este mult mai greu. Eu am trăit patru sau cinci momente din acestea. Sunt mult mai greu de controlat. Se duce sau o plăteşte cine te aştepţi mai puţin. Se duce pe curs. Deci n-o să mai intre bani prea mulţi în România. Noi, dacă avem acum o rezervă extraordinară, chiar dacă protejăm presiunile pe curs, dispare lichiditatea din piaţă. Deci cresc dobânzile. (…) Deci depinde cum se va face această consolidare şi corecţie fiscală. S-ar putea să asistăm, fără ca noi să mişcăm câtuşi de puţin rata de politică monetară, să asistăm la o creştere a dobânzilor din piaţă, dacă nu vom avea tăria să facem o corecţie şi ajustare fiscală şi consolidare fiscală în mod conştient, cu instrumentele pe care le avem la dispoziţie. Şi sunt suficiente instrumente”, a declarat Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra inflaţiei.

Citeste si...  Armata Ucrainei voia să lovească Moscova la an de la declanșarea invaziei ruse

El a spus că românii nu îşi doresc un stat minimal, dar la nivelul actual de venituri nu pot fi oferite toate serviciile publice cerute.

Rata inflației a scăzut nesemnificativ în iunie ajungând la 10,3%

„Aici este o părere strict personală şi am dreptul să o spun pentru că sunt şi eu veteran. Este această iluzie cu statul minimal. Românii vor stat minimal, nu vor stat minimal. Vor impozite mai mici că în orice ţară. Ce firmă, ce persoană fizică vrea impozite mari? Românii vor un stat ca afară, cu autostrăzi, cu educaţie, cu spitale şi aşa mai departe. Astea sunt servicii publice sau activităţi publice, care sunt costisitoare. Şi am această afirmaţie pentru că observ cu durere, ca român, că discuţia continuă cu statul minimal. Cum să faci stat european cu 27% venituri din PIB? Trebuie să ne revenim. Dacă nu ne revenim, o să vină o corecţie de piaţă şi o să ne arunce o găleată de apă rece în cap, poate ne revenim. N-ai cum să faci. Uitaţi-vă la toate serviciile publice.Toate sunt subfinanţate. Deci e o diferenţă mare. Continui: vezi că ai numai 27% din PIB, vorbeşti într-una că nu se încasează cum trebuie. Eram premier şi era aceeaşi discuţie. Sunt 23 de ani de atunci. Există evaziune. Păi când ai atâtea excepţii fiscale cum să nu existe evaziune? Se numeşte optimizare fiscală, nu? Aşa se numeşte, optimizare fiscală, şi sunt acceptate de atâţia ani. Îmi aduc aminte că era o poveste parcă a lui Creangă cu omul ăla care încerca să care apă cu ciurul. Când ai un sistem fiscal cu atâtea să-i spunem excepţii (…) şi vorbeşti întruna că nu are loc o colectare bună şi dai vina pe ANAF şi pe cine mai vrei tu. Trebuie să simplificăm sistemul fiscal. Nu? Asta este treaba guvernului”, a mai spus Mugur Isărescu.

Citeste si...  BNR vede riscuri la adresa stabilității financiare a României

Privilegii fiscale

Privilegiile fiscale, dacă au un scop bine ţintit, se acordă pentru 1-5 ani, dar când trec de 10-15 ani atunci devin rente care distorsionează piaţa.

„Mediul de afaceri nu trebuie, să mă exprim aşa, cocoşat cu multe impozite. Bun, dar trebuie să plătească toată lumea impozite. Nu? Vedeţi, privilegiile astea fiscale dacă sunt cu un scop bine ţintit, dar sunt pentru 1 an 2, 3, 5 ani. Când depăşesc 10-15 nu mai sunt privilegii, devin rente. Devin rente care distorsionează piaţa, nu? Şi creează şi probleme în ceea ce priveşte solidaritatea şi coeziunea. Acum înţeleg că unii vor chiar rente viagere. Nu merge. Apropo de mediul de afaceri, nu e vorba să-i împovărăm prea mult, dar să mă exprim aşa cum s-a exprimat fostul premier Teodor Stolojan treptat, treptat, trebuie să renunţăm la ele, la privilegiile legii fiscale”, a declarat Mugur Isărescu, întrebat despre modificarea impozitării pentru mediul de afaceri.

Guvernatorul BNR a explicat că o modificare a fiscalităţii este o decizie politică greu de luat.

„Aşa cum cercurile de afaceri, oamenii de afaceri, spun domnule vrem predictibilitate, vrem să putem să privim în viitor, la fel şi instituţiile statului, dacă dorim să funcţioneze cum trebuie, nu trebuie să le răscolim în fiecare zi cu reforme. Deci e o treabă grea. E o decizie politică. Eu am făcut o reformă în anul 2000 şi ştiu cum e. Problema României este mult mai serioasă din punct de vedere fiscal decât se discută pe bucăţele. De ce? Pentru că ţara vrea, că de aceea se spune, vrem o ţară ca afară, vrea servicii publice de calitate, vrem autostrăzi, vrem şcoli de calitate, vrem spitale şi sănătate de calitate şi dacă aduni toate aceste cerinţe ajungi la 40-50% din PIB. Eram premier, stăteam la masă tot într-un guvern de coaliţie. Cererile erau 40% şi trebuia să rezolv problema, 40% se le acopăr cu numai 32%. Măi să fie! Acum sunt mai mult de 40% şi vrem să le acoperim cu 27% din PIB venituri. Treabă grea. De aceea sprijinim Guvernul să găsească soluţii, dar este decizia Guvernului, nu este a noastră”, a subliniat Mugur Isărescu.

Citeste si...  Germania nu este o parte directă în războiul din Ucraina

Întrebat dacă îşi mai doreşte un nou mandat la conducerea Băncii Naţionale, în condiţiile în care actualul mandat expiră în toamna anului viitor, guvernatorul băncii centrale a răspuns că „Parlamentul hotărăşte”.

Inflațe de 7,5%

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit ascendent la 7,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi la 4,4% pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate de Mugur Isărescu.

Întâlnire Ciolacu – Isărescu

BNR estima în mai 2023 o inflaţie de 7,1% pentru finalul anului 2023. În februarie 2023, banca centrală a revizuit în scădere la 7% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a estimat o inflaţie de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024.

Cautimasina.ro

Cele mai citite articole

spot_img