Inflația din România rămâne ridicată, în mare parte din cauza creșterii accentuate a prețurilor la energie, care au adăugat cel puțin 2-3 puncte procentuale la nivelul actual, iar evoluția viitoare va depinde de dinamica pieței gazelor, a declarat miercuri pentru Agerpres consultantul economic Adrian Negrescu.
Inflația va fi modelată de efectul de bază și dinamica gazelor
„Suntem, din păcate, campioni europeni la scumpiri, în principal din cauza creșterii necontrolate a prețului la energie de anul trecut. Creșterea cu 60% a prețului energiei a adus în plus la nivelul inflației cel puțin 2-3 puncte procentuale. Astfel, în loc să avem o inflație de 5-6% în 2025, pe final de an, am ajuns la 10%. Vestea bună e că, din a doua parte a acestui an, efectul de bază se va simți în sensul că nu vom mai avea, în calculul inflației, efectul creșterii prețului la energie. Nu va mai exista, din punct de vedere statistic, dar asta nu înseamnă că lucrurile vor arăta cu mult mai bine. Marele semn de întrebare este legat de ce se va întâmpla în piața gazelor. Vedem deja că, în contractele ce urmează a fi liberalizate de la 1 aprilie, există prețuri între 0,32 și 0,41 lei pe kWh față de 0,31 cât este prețul plafonat în momentul de față, iar dacă se va ajunge ca oamenii să plătească 0,42 lei pe kWh, asta înseamnă, din păcate, o scumpire de până la 30% a gazelor. Acest lucru va influența semnificativ inflația, în sensul că vom asista la o nouă aprindere a inflației, cu două puncte procentuale în plus, față de cât ar trebui să fie la mijlocul anului”, a precizat Adrian Negrescu.
În opinia sa, dacă Guvernul va reuși să tempereze „elanul speculativ al jucătorilor din piața gazelor”, inflația ar trebui să coboare înspre 4-5% din luna septembrie a acestui an, urmare a efectului de bază, ceea ce ar crea premisele pentru reducerea dobânzii de politică monetară de la 6,5% spre 5%. În caz contrar, scăderea dobânzii cheie ar putea semnaliza ieftinirea creditelor în a doua parte a anului. Costurile actuale sunt imposibil de acoperit de majoritatea clienților, susține consultantul.
Totodată, acesta estimează că inflația va ajunge la 4-4,5% în octombrie-noiembrie.
„Mă aștept la o inflație de 5-6% începând cu luna august, urmând ca în octombrie-noiembrie să coboare spre 4-4,5%, asta în cel mai bun scenariu în care toate măsurile economice luate de Guvern se vor transpune în sens pozitiv în dinamica economiei. Vestea bună e că scumpirile astea sunt ca un elastic, dacă tragi prea mult de el, se rupe. Dacă scumpești prea mult produsele, rămâi cu marfa nevândută. Acest lucru se vede în momentul de față. Uitați-vă la rezultatele inflației pe luna decembrie. În plin sezon speculativ, de regulă, în decembrie cresc cele mai multe prețuri pe fondul interesului ridicat al românilor pentru achiziții. Multe dintre scumpiri n-au mai fost ca în anii trecuți, au fost mai temperate, și asta denotă faptul că s-a ajuns la un nivel maxim de suportabilitate în ceea ce privește scumpirile, iar firmele au înțeles că, scumpind marfa, nu faci altceva decât să rămâi cu ea nevândută și să te apropii de faliment dacă mizezi pe creșteri de preț”, a mai spus Adrian Negrescu.
Rata anuală a inflației a scăzut la 9,69% în decembrie, de la 9,76% în noiembrie, pe fondul creșterilor de prețuri de 11% la servicii, 10,48% la mărfuri nealimentare și 7,75% la alimente, conform datelor INS.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, la 9,6% față de 8,8% anterior, și anticipează o inflație de 3,7% la sfârșitul lui 2026, comparativ cu 3% în prognoza precedentă, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
