România a înregistrat în 2024 una dintre cele mai mari scăderi ale producției de vin din Uniunea Europeană, cu un declin de 19,8% față de anul precedent, până la un volum total de 3,7 milioane hectolitri, transmite Agerpres. Potrivit Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), această contracție a fost cauzată de condițiile climatice severe, în special grindina și seceta din perioadele critice pentru viță de vie.
Industria vinului din România, pusă la încercare de schimbările climatice
În ciuda acestui recul, România își păstrează poziția în topul celor mai importante țări viticole la nivel global. Cu o suprafață cultivată de 187.000 hectare (dintre care 8.179 hectare pentru struguri de masă), România ocupă locul 8 mondial, devansând state precum Portugalia, Chile și Australia. Față de 2023, suprafața viticolă a crescut ușor, cu 0,1%, contrar tendinței generale de scădere din UE. Conform datelor Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV), doar Italia, Grecia și România au raportat creșteri ale suprafețelor cultivate în 2024.
Pe segmentul consumului intern, România a înregistrat o scădere de 11,4%, până la un total estimat de 3 milioane hectolitri. Cu toate acestea, consumul se situează cu 4% peste media ultimilor cinci ani, indicând o relativă reziliență a pieței interne în fața inflației și a scăderii puterii de cumpărare.
La nivel global, sectorul vitivinicol a fost profund afectat în 2024 de condițiile meteorologice extreme și de o continuare a trendului descendent al consumului. Producția mondială de vin, excluzând musturile și sucurile, a scăzut la 225,8 milioane hectolitri – cel mai redus nivel din 1961. În paralel, consumul global s-a contractat cu 3,3%, până la 214,2 milioane hectolitri, reflectând schimbări în comportamentul consumatorilor și presiuni economice persistente.
În Uniunea Europeană, producția totală s-a situat la 138,3 milioane hectolitri, în scădere cu 3,5% față de 2023, marcând cel mai slab an din ultimele două decenii. Italia a rămas lider mondial, cu 44,1 milioane hl, urmată de Franța (36,1 milioane hl, -23,5%) și Spania (31 milioane hl).
Comerțul internațional cu vin s-a menținut la un nivel stabil din punct de vedere al volumului – 99,8 milioane hectolitri – însă valoarea exporturilor a rămas ridicată, la 35,9 miliarde euro, susținută de prețurile medii mari (3,60 euro/litru). Vinurile îmbuteliate au generat 67% din valoarea totală a exporturilor. În schimb, segmentele vinurilor spumante și ambalate în sistem bag-in-box au înregistrat scăderi.
OIV atrage atenția că adaptarea la schimbările climatice, inovația tehnologică și reconectarea cu noile generații de consumatori sunt esențiale pentru viitorul industriei vitivinicole.
