Guvernul va solicita revizuirea PNRR. Care sunt principalele domenii în care România cere schimbări

MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene), în calitate de coordonator național al Planului Național de Redresare și Reziliență al României, a făcut câteva precizări referitoare la posibilitatea de a modifica acest plan, în urma dialogului cu reprezentanții Comisiei Europene.

Guvernul a încredințat MIPE să facă propuneri către Comisia Europeană pentru a identifica cea mai bună opțiune. Cele două părți sunt într-un dialog constructiv permanent, iar propunerea finală avansată de România va veni inclusiv în funcție de recomandările primite din partea Comisiei Europene, potrivit unui comunicat remis de Minister.

PNRR a fost adoptat în luna noiembrie a anului 2021 și a fost revizuit începând cu data de 1 martie 2023, după ce s-a constatat că situația geo-politică și economică a Uniunii Europene și, în particular, a României, s-a schimbat substanțial în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Astfel, unele măsuri prevăzute inițial în PNRR s-ar putea să nu mai poată fi realizate parțial sau în totalitate, iar modificarea acestora s-ar putea realiza în baza art. 21 din Regulamentul (UE) 2021/241 privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR).

Un stat membru are posibilitatea să transmită o cerere motivată de modificare a planului de redresare și reziliență în perioada de implementare, în cazul în care circumstanțe obiective justifică o astfel de acțiune.

Dacă Comisia consideră că motivele invocate de statul membru sunt justificate, aceasta poate să evalueze noul plan de redresare și reziliență în termen de două luni.

Comunicatul integral al Ministerului:

PNRR la zi: Cum se realizează modificarea Planului și care sunt propunerile înaintate către Comisia Europeană

Pentru corecta informare a opiniei publice cu privire la posibilitatea de modificare a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, urmare a dialogului cu reprezentanții Comisiei Europene, MIPE, în calitate de coordonator național, vine cu următoarele precizări:

Data de 30 aprilie 2023 a fost prezentată ca dată orientativă până la care România va trimite propunerile de modificare pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, în baza căruia țara noastră beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro.

Ministrul Marcel Boloș, în strâns dialog cu reprezentanții CE

Guvernul a mandatat MIPE să efectueze propuneri către reprezentanții Comisiei Europene pentru a identifica cea mai bună opțiune. În acest sens, cele două părți sunt într-un dialog constructiv permanent, iar propunerea finală avansată de România va veni inclusiv în funcție de recomandările primite din partea CE. Până prezent nu este definitivată o listă finală în acest sens.

În cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR se stabilesc termene pentru fiecare obiectiv asumat de Guvern, astfel încât acestea să fie îndeplinite proactiv și să fie asigurată stabilitate și predictibilitate la nivelul implementării.

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2023/435 privind capitolele REPowerEU, statele membre pot transmite Comisiei Europene noile capitole la Planurile de redresare și reziliență începând cu data de 1 martie 2023. Totodată, în comunicare sa, Comisia Europeană a recomandat ca statele membre să transmită propunerile de modificare a planurilor, inclusiv noul capitol, până la sfârșitul lunii aprilie 2023, și nu mai târziu înainte de 31 august 2023 care reprezintă termenul legal pentru transmiterea unui plan modificat ca urmare a solicitării unei cereri de împrumut.

Citeste si...  Infractori în libertate, în urma deciziei CCR privind prescripţia

Cum se poate realiza modificarea PNRR

Situația geo-politică și economică a Uniunii Europene și, în particular a regiunii României, s-a schimbat substanțial de la momentul adoptării Planului Național de Redresare și Reziliență în luna noiembrie a anului 2021. Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat major perspectivele macro-economice, în urma apariției unei noi crize cu efecte deosebite în plan energetic, în plan agroalimentar, inclusiv în lanțurile de aprovizionare și în schimburile comerciale, cu impact major în creșterea prețurilor. Gravitatea acestor evoluții nu a fost anticipată la momentul adoptării Deciziei de Implementare a PNRR al României (CID). Aceste evoluții au impact direct asupra realizării investițiilor incluse în PNRR și sunt considerate circumstanțe obiective cu incidență mare la nivelul statelor membre.

În acest context, dacă o măsură nu mai poate fi realizată parțial sau în totalitate ca urmare a unor circumstanțe obiective, modificarea acesteia s-ar putea realiza în baza art. 21 din Regulamentului (UE) 2021/241 privind MRR.

Un stat membru are posibilitatea să transmită o cerere motivată de modificare a planului de redresare și reziliență în perioada de implementare, în cazul în care circumstanțe obiective justifică o astfel de acțiune. În cazul în care Comisia consideră că motivele invocate de statul membru sunt justificate, aceasta poate să evalueze noul plan de redresare și reziliență în termen de două luni. Statul membru în cauză și Comisia poate stabili de comun acord să prelungească acest termen cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar. Ulterior, Consiliul trebuie să aprobe evaluarea noului plan de redresare și reziliență prin intermediul unei decizii de punere în aplicare bazate pe o propunere a Comisiei pe care ar trebui să încerce să o adopte în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii.

Ce urmărește modificarea PNRR-ului României

Modificarea Planului în conformitate cu circumstanțele și nevoile actuale cuprinde trei componente distincte:

Diminuarea alocării în urma creșterii economice

Întrucât a reușit redresarea economiei și creștere în 2021 față de 2020, Guvernul este în situația de a propune diminuarea alocării cu 2,1 miliarde euro. Nu se pierde din suma pe care trebuie să o primim din PNRR pentru că nu s-au îndeplinit reforme sau nu s-au realizat investiții.

Conform regulamentului European 241/2021, statele membre au avut o alocare aferentă finanțării nerambursabile (granturilor) stabilită la nivelul anului 2020, din care 30% din valoarea acesteia a fost actualizată în iunie 2022, conform comunicării Comisiei europene de la momentul respectiv, în conformitate cu prevederile articolului art.11, alin (2): „Calculul contribuției financiare maxime prevăzute la alineatul (1) litera (b) se actualizează până la 30 iunie 2022 pentru fiecare stat membru prin înlocuirea datelor din previziunile Comisiei din toamna anului 2020 cu rezultatele efective în ceea ce privește variația PIB-ului real în 2020 și variația agregată a PIB-ului real în perioada 2020-2021”.

Astfel, Comisia Europeană a publicat în iunie 2022 sumele actualizate ale granturilor pentru toate statele membre în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Această actualizare are loc deoarece 30% din valoarea maximă inițială a grantului s-a bazat, parțial, pe creșterea PIB-ului real estimată în previziunile economice din toamnă 2020 și, conform regulamentului european, aceasta a trebuit actualizată pe baza datelor Eurostat actuale, până la 30 iunie 2022.

Citeste si...  Toate şcolile din Slatina, dotate cu panouri fotovoltaice. Factură redusă la energie electrică (VIDEO)

Introducerea capitolului REPowerEU

REPowerEU aduce României o finanțare nouă de 1.440.391.220 euro (din care 1.397.228.597 Euro alocare RePowerEU și 43.162.623 Euro rezerva de ajustare la BREXIT) pentru investiții strategice în domeniul cheie al siguranței energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producție și stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice).

Conform regulamentului (UE) 2023/435 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce privește capitolele privind RepowerEU, capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare și reziliență (PNRR) ale statelor membre trebuie să prezinte reforme și investiții. Noul regulament prevede obligația ca, în momentul transmiterii noului capitol, statele membre să prezinte și rezumatul procesului de consultare publică, încurajând-le să asigure un cadru cât mai larg de consultare cu participarea tuturor partenerilor sociali cu expertiză relevantă în raport cu obiectivele REPowerEU.

Astfel, în concordanță cu cadrul normativ național privind transparența decizională în administrația publică, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat, în perioada 17 – 26 martie 2023, procesul de consultare publică pentru transmiterea de propuneri de reforme și investiții pentru noul capitol REPowerEU de către actorii interesați. Organizațiile și persoanele fizice interesate au avut la dispoziție un formular electronic, standardizat și simplificat, prin intermediul căruia au transmis propuneri de reforme și investiții.

Totodată, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a organizat în data de 24 martie o sesiune publică cu participarea reprezentanților structurilor asociative, autorităților locale și regionale, societății civile, organizațiilor cu expertiză relevantă în domeniu, precum și actorilor intersați din sectorul agricol.

Ca urmare a procesului de consultare, MIPE propune un pachet de reforme și investiții care ține cont de atât de măsurile identificate în cadrul grupurilor de lucru cât și de propunerile formulate în procesul de consultare publică. Setul de măsuri propuse consolida reziliența sistemului energetic național cu impact pozitiv în sprijinirea accelerării tranziției Europei la o energie curată.

Printre inițiativele propuse în urma acestor consultări se numără:

– Acordarea de vouchere pentru stimularea instalării panourilor fotovoltaice și a sistemelor de stocare a energiei aferente pentru clădirile rezidențiale aparținând persoanelor fizice;

– Crearea cadrului legal pentru utilizarea terenurilor neproductive/degradate proprietatea statului/UAT în scopul producției de energie verde, inclusiv crearea registrului unic național al terenurilor neproductive;

– Îmbunătățirea cadrului legistlativ pentru prosumatori și comunități energetice si sate autonome energetic;

– Revizuire cadrului legislativ în vederea acomodării măsurilor necesare pentru implementarea investițiilor offshore care permit producerea de energie din sursă regenerabilă – eolian;

III. Modificări în baza circumstanțelor obiective

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a solicitat coordonatorilor de reforme și investiții (CRI) să identifice în cadrul componentelor gestionate măsurile, respectiv jaloane și ținte care nu mai pot fi îndeplinite ca urmare a unor circumstanțe obiective și să furnizeze, după caz, justificările necesare.

Astfel, din analiza răspunsurilor primite, ajustarea planului din perspectiva circumstanțelor obiective va urmări următoarele direcții:

Modificări de substanță a unor măsuri incluse în PNRR;

Diminuarea indicatorilor cantitativi aferenți țintelor și jaloanelor cu menținerea alocării financiare pentru investiție, în urma creșterii prețurilor și/sau întreruperii lanțurilor de aprovizionare;
Modificarea termenelor de realizare a țintelor și jaloanelor ca urmare a întârzierilor înregistrate în termenele de livrare sau în procesul desfășurării licitațiilor (ex: contestații).

Citeste si...  Expo Flora revine la Slatina cu ediţia 28

Printre solicitările transmise s-au evidențiat o serie de modificări de substanță ale măsurilor incluse în plan cu impact direct asupra descrierii din CID, precum și asupra mecanismului de implementare, printre care:

– Ca urmare a propunerilor transmise de CR/I sunt afectate aproximativ 11 componente (C1, C2, C3, C4, C6, C7, C8, C11, C13, C14, C15)

Propunerile vizează fie modificarea indicatorilor cantitativi aferenți țintelor, fie solicitarea de fonduri suplimentare pentru a acoperi necesarul de finanțare ca urmare a creșterii prețurilor.

Totodată, există componente în cadrul cărora coordonatorii de reforme și investiții nu au solicitat diminuarea indicatorilor sau suplimentarea bugetului, specificând că măsurile se vor realiza în alocarea financiară inițială.

– C8. Reforme fiscale și reforma pensiilor – R6.Reforma sistemului public de pensii

Se propune înlocuirea descrierii din CID prin eliminarea procentului de 9,4% din PIB și înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB.

– C4. Transport sustenabil – I4. Dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în Municipiile București și Cluj-Napoca

Se propune înlocuirea liniei de Metrou 4 (M4 București: secțiunea Gara de Nord – Filaret (6 stații), lungime 5,2 km) cu linia de Metrou 6 (M6 București: secțiunea 1 Mai – Tokyo (6 stații), lungime 6,6 km).

Menționăm că nu este exclusă posibilitatea ca și alte propuneri să facă obiectul discuțiilor cu reprezentanții Comisiei, dacă aceste vor fi formulate de către ministerele de linie.

Stadiul la zi al PNRR-ului României

România a finalizat o nouă etapă a dialogului cu Comisia Europeană privind plata celei de-a doua tranșe de plată din PNRR, în valoare totală netă de 2,81 miliarde euro. Cererea de plată vizează 51 de jaloane și ținte.

În acest fel, alături de prefinanțare și prima tranșă din PNRR, țara noastră va beneficia cumulat de plăți de aproape zece miliarde de euro din cadrul acestei importante resurse de finanțare europeană. De la debutul implementării planului, au fost deja semnate peste 8.500 de contracte cu beneficiarii PNRR, în valoare de 11 miliarde de euro.

România este printre primele șapte state a nivelul UE care au depus cererea II de plată. Acest fapt în condițiile în care are al doilea cel mai complex plan, cu peste 500 ținte și jaloane.

Situația în cadrul PNRR este stabilă și Guvernul României a fost în măsură să îndeplinească cu succes până în acest moment un număr de 72 de ținte și jaloane, ce aduc în conturile României aproximativ 10 miliarde de EUR. De asemenea, sunt în curs de realizare alte 79 de ținte și jaloane, care vor aduce suplimentar 2,5 miliarde EUR până la finalul acestui an.

Reamintim că faptul că în urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat în conturile țării noastre.

Cautimasina.ro

Ionut Jifcu
Ionut Jifcu
Are aproape 15 ani de experienţă în presă, perioadă în care a acoperit cele mai diverse domenii, de la eveniment la politică, şi în care a văzut tot ce se putea vedea. A bifat colaborări cu Mediafax sau Realitatea PLUS, iar de curând experimentează ce înseamnă realizarea de emisiuni TV. Ne promite, însă, că prima sa dragoste - presa scrisă - n-o va lăsa niciodată

Cele mai citite articole

spot_img