Într-un climat economic tot mai nesigur, marcat de inflație persistentă, dezechilibre bugetare și volatilitate pe piețele financiare, românii își regândesc strategiile de economisire și investiții.
Aurul, considerat de secole un refugiu sigur, revine puternic în preferințele investitorilor. În prima jumătate a anului 2025, vânzările de aur în România au crescut spectaculos, cu aproape 60% față de aceeași perioadă a anului trecut, scrie Adevarul.
Aurul – scutul anticriză
Aurul este văzut ca un activ de protecție în vremuri de incertitudine – fie că vorbim despre inflație, instabilitate geopolitică sau crize financiare. Acest metal prețios nu depinde de instituții financiare și nu implică risc de contrapartidă, ceea ce îl face o alegere firească pentru cei care caută siguranță.
Raportul HSBC Global Affluent Investor Snapshot 2025 confirmă această tendință la scară globală: ponderea aurului în portofoliile investitorilor a crescut de la 5% în 2024 la 11% în 2025, marcând o evoluție de 120%. Totodată, unul din doi investitori intenționează să includă aurul în portofoliul său în următoarele 12 luni.
În România, cererea de aur de investiții a crescut cu peste 56%, potrivit lui Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie Tavex România:
„Tot mai mulți români cumpără lingouri și monede de aur, nu doar ca o asigurare împotriva inflației, ci și ca parte a unei strategii pe termen lung de conservare a valorii.”
Lingourile mici – prima alegere pentru investitorii la început de drum
Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în segmentul produselor de până la 5 grame, semn că românii aleg investițiile mici, dar sigure, ca prim pas în diversificarea portofoliului. Aurul fizic devine astfel un instrument accesibil chiar și celor care dispun de economii modeste, dar își doresc să le protejeze în fața devalorizării monedei.
Declinul încrederii în acțiuni și creșterea interesului pentru active reale
Conform aceluiași raport HSBC, deși acțiunile rămân cel mai deținut activ financiar (45% din portofolii), intențiile de extindere a expunerii sunt în scădere. În schimb, interesul pentru aur și alte active alternative este în creștere, ponderea acestora dublându-se la 6%, iar lichiditățile s-au redus cu aproape 40%, semn că investitorii nu mai preferă să-și păstreze banii în numerar.
Aurul fizic vs. aurul digital – două moduri de investiție
Investitorii pot opta între aurul fizic, în formă de lingouri sau monede, și aurul digital, disponibil prin instrumente financiare precum ETF-uri sau CFD-uri.
Aurul fizic se poate achiziționa de la:
- Banca Națională a României;
- Magazine specializate în metale prețioase;
- Case de amanet (cu servicii de vânzare).
Aurul digital poate fi cumpărat prin:
- Bursa de Valori București (prin brokeri autorizați);
- ETF-uri tranzacționate pe bursele externe;
- CFD-uri oferite de platforme internaționale de investiții.
Reprezentanții Magnor explică:
„Aurul digital are avantajul lichidității ridicate, al costurilor mai mici și al unui preț foarte apropiat de cel oficial, stabilit de cursul BNR.”
Ce trebuie să știi dacă alegi aurul fizic
Cei care preferă aurul în formă fizică trebuie să fie atenți la:
- Titlul (puritatea), exprimat în miimi: în România sunt legale titlurile de 375‰, 500‰, 585‰, 750‰, 833‰, 900‰, 916‰ și 999‰ (aur fin);
- Marca: marca de certificare (de la ANPC), garanție proprie (aplicată de producători sau importatori) și marca titlului.
Obiectele din aur puse în vânzare trebuie să poarte cel puțin două dintre aceste mărci, pentru a respecta legislația în vigoare.
Un trend global, cu ecouri puternice în Asia
România nu este un caz singular. În Asia, creșterea alocării către aur a fost și mai accentuată:
- Indonezia: +12 puncte procentuale (aurul reprezintă 25% din portofolii);
- Malaezia și China continentală: +8 puncte;
- India și Hong Kong: +7 puncte.
Aceste cifre întăresc ideea că aurul redevine un activ strategic global, preferat de investitorii care doresc siguranță în fața riscurilor macroeconomice și geopolitice.
