Fondul Monetar Internațional (FMI) a transmis, la finalul vizitei recente în România, că pachetul de măsuri fiscale propus de Guvernul condus de Ilie Bolojan este „binevenit” și reprezintă „un pas înainte”, transmite Gândul.
Fondul Monetar Internațional susține reformele fiscale ale Guvernului Bolojan
Fiecare vizită a FMI aduce inevitabil amintiri neplăcute. În urmă cu mai puțin de 15 ani, România a fost nevoită să contracteze un împrumut extern de la FMI, iar pentru a demonstra capacitatea de rambursare, Guvernul Emil Boc, alături de președintele Traian Băsescu, a adoptat măsuri extrem de dure: TVA-ul a fost majorat de la 19% la 24%, salariile din sectorul public au fost reduse cu 25%, dobânzile au crescut, iar moneda națională s-a depreciat.
Ce spune FMI după vizita din septembrie 2025
„Pachetul recent de reforme pentru 2025–2026, inclusiv reforme fiscale, este binevenit și marchează un pas important înainte. Implementarea sa integrală și măsuri suplimentare de ajustare începând cu 2027, pentru a reduce deficitul fiscal sub 3 la sută din PIB, sunt critice pentru restabilirea sustenabilității fiscale și macroeconomice”, menționează raportul FMI.
Vizita delegației FMI la București s-a desfășurat în perioada 3–12 septembrie. În urma evaluării, specialiștii au concluzionat că economia României nu evoluează în parametri optimi, iar estimările arată o creștere economică modestă, de doar 1% până la sfârșitul anului 2025.
„Activitatea economică a fost modestă, în timp ce inflația a crescut recent în mod notabil din cauza unor factori temporari. Creșterea PIB real a încetinit la 0,8 la sută în 2024, deoarece consumul privat robust, pe fondul creșterii puternice a salariilor, a fost compensat de contracții continue ale investițiilor. Dinamica creșterii a rămas slabă în prima jumătate a anului 2025, pe fondul unei incertitudini semnificative care a afectat sentimentul economic”, se arată în raportul citat.
Inflația continuă să fie o problemă majoră
FMI atrage atenția și asupra nivelului ridicat al inflației, oferind date valabile în luna iulie. Între timp, datele publicate de Institutul Național de Statistică pentru luna august indică o rată și mai ridicată, de 9,9%.
„Inflația de bază a rămas ridicată, la 7,9 la sută (an la an) în august, determinată de persistența inflației serviciilor din cauza creșterii încă robuste, deși în temperare, a salariilor. Inflația totală a crescut semnificativ la 9,9 la sută (an la an) odată cu eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și majorarea cotei de TVA.”
Deficitul bugetar – cel mai mare risc
Raportul FMI identifică deficitul bugetar drept principalul risc la adresa stabilității economice a României, explicând că acesta s-a accentuat în 2024.
„Deficitele gemene s-au adâncit și mai mult din cauza deteriorării soldului fiscal. Deficitul fiscal a crescut la 8,7 la sută din PIB (pe bază de numerar) în 2024, determinat de creșteri semnificative ale cheltuielilor cu pensiile, salariile publice și cheltuielile de capital public finanțate de la buget. Creșterea deficitelor fiscale a contribuit la lărgirea deficitului de cont curent, care a ajuns la 8,4 la sută din PIB. În pofida înghețării salariilor din sectorul public și a pensiilor în 2025, deficitul fiscal ridicat a persistat până la mijlocul anului, determinat de creșteri continue ale cheltuielilor curente.”, avertizează experții FMI.