Fiscalitate mai apăsătoare în 2026 este percepția aproape unanimă a mediului de afaceri, într-un context în care companiile consideră că soluțiile alternative la majorarea taxelor sunt insuficient valorificate de autorități, iar modificările fiscale sunt văzute mai degrabă ca măsuri reactive pentru acoperirea deficitului bugetar-record din ultimii ani, conform unui sondaj realizat de EY România.
Fiscalitate înăsprită și lipsă de încredere în stabilitatea cadrului fiscal, potrivit unui sondaj realizat de EY România în rândul mediului de afaceri
„Totul vine în urma unui 2025 care a marcat schimbări esențiale în fiscalitatea românească, iar anul în curs, dar și 2027, se anunță cel puțin la fel de provocatori. Percepția aproape unanimă a mediului de afaceri este aceea a unei înăspriri a fiscalității în 2026, combinată cu percepția că soluțiile alternative la majorarea taxelor sunt insuficient valorificate de autorități”, arată sondajul privind modificările fiscale, realizat de EY România în ianuarie 2026.
Conform studiului, 91% dintre respondenți anticipează creșteri de taxe în 2026, ceea ce indică ‘o lipsă acută de încredere în stabilitatea cadrului fiscal’.
„Pentru directorii financiari, această perspectivă se traduce direct în dificultăți de planificare bugetară, creșterea costurilor de conformare și incertitudine în deciziile de investiții. De altfel, lipsa de perspectivă se traduce prin lipsa mult-cerutei predictibilități (fiscale și de afaceri), atât de necesară dezvoltării sustenabile a unei companii. Sunt și optimiști, puțini, doar 9%, care mizează pe reduceri fiscale. Acest procent mic sugerează că mediul de afaceri nu percepe semnale credibile de relaxare fiscală”, susțin autorii cercetării.
Potrivit rezultatelor, 85% dintre respondenți indică reforma fiscală drept principala cauză a creșterilor de taxe, urmați de inflație (32%) și, la mare distanță, de creșterea activității companiilor (22%).
Firmele percep schimbările fiscale mai degrabă ca măsuri reactive, de acoperire a deficitului bugetar-record înregistrat în ultimii ani, decât ca parte a unei strategii coerente pe termen lung a statului român. Aproape un sfert dintre directorii financiari consideră că aceste creșteri ar fi putut fi evitate, ceea ce semnalează nemulțumiri legate de modul în care politicile fiscale sunt concepute și implementate, susțin consultanții EY România.
„O temă recurentă în răspunsuri este percepția că statul nu exploatează suficient potențialul de colectare existent. Cei mai mulți respondenți (84%) au menționat îmbunătățirea colectării și combaterea evaziunii fiscale ca principale alternative la majorarea taxelor. Creșterea conformării voluntare a contribuabililor, inclusiv prin implicarea autorităților în creșterea educației fiscale (52%) și utilizarea platformelor automatizate de raportare (51%), care simplifică declararea și cresc transparența fiscală sunt alte două alternative pe care respondenții le consideră importante în demersul de colectare eficientă”, mai arată analiza.
Totodată, mediul de afaceri consideră problema mai degrabă una de administrare și guvernanță fiscală, decât de nivel al taxării.
Contextul acestei percepții este acela în care, în 2025, o singură taxă a fost majorată, de la 19 la 21%, însă pentru 2026 au fost deja anunțate și aprobate creșteri ale nivelului de impozitare pentru segmente care în anii anteriori aveau cote mai reduse, precum dividendele, veniturile din tranzacții crypto, impozitele pe imobile și cele auto.
Peste jumătate (54%) dintre directorii financiari subliniază importanța creșterii conformării voluntare și a digitalizării proceselor de raportare, indicând o nevoie clară de simplificare administrativă și de reducere a poverii birocratice.
O altă concluzie a sondajului vizează așteptările companiilor privind modernizarea administrației fiscale, majoritatea respondenților (91%) considerând esențială digitalizarea ANAF și îmbunătățirea pregătirii inspectorilor fiscali.
De asemenea, 80% dintre CFO consideră utilizarea mai eficientă a datelor deja colectate drept o prioritate, iar 75% solicită mai multă transparență în selecția contribuabililor pentru control, aspecte legate direct de predictibilitate și reducerea controalelor arbitrare sau a interpretărilor neunitare ale legislației.
Referitor la contribuțiile sociale și impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), percepția generală este de impact redus, însă aproape o treime dintre respondenți anticipează efecte semnificative. Aproape jumătate dintre companii nu anticipează un impact direct în urma modificărilor IMCA, însă peste o treime se așteaptă la presiuni asupra profitabilității, indicând un potențial risc de apariție a unor diferențe competitive între modele de business.
În ceea ce privește implementarea SAF-T și utilizarea sistemelor digitale fiscale, 40% dintre respondenți au declarat că nu efectuează verificări interne ale datelor raportate. De asemenea, o treime dintre respondenți au menționat că nu realizează nicio verificare în cazul Decontului TVA precompletat, ceea ce reprezintă o presiune suplimentară pentru directorii financiari și indică o nevoie crescută de automatizare și expertiză fiscală.
„Deși controalele inopinate au avut o vizibilitate publică ridicată, impactul lor concret asupra companiilor din eșantion este limitat. Doar 14% dintre respondenți au spus că au fost vizați direct, iar un procent și mai mic a ajuns efectiv în inspecție fiscală. Acest lucru sugerează că, din perspectiva directorilor financiari, presiunea reală nu vine atât din controale punctuale, cât din acumularea obligațiilor de raportare și din incertitudinea legislativă”, mai arată analiza.
În concluzie, sondajul indică faptul că principala problemă rămâne lipsa de predictibilitate, complexitatea conformării și percepția unei administrări fiscale ineficiente. În absența unor reforme structurale, mediul de afaceri consideră că presiunea fiscală va continua să crească, cu efecte directe asupra investițiilor și competitivității economice.
„Pare că, acum mai mult ca oricând în anii anteriori, predictibilitatea primează, lipsa acesteia fiind invocată de majoritatea covârșitoare a responsabililor financiari din companii. Nu cuantumul taxelor, nici chiar numărul acestora ori birocrația statului sunt acea problemă numărul unu, ci măsurile care să dea siguranță companiilor că își pot susține pe termen lung afacerile. Predictibilitatea și transparența sunt bazele unui parteneriat win-win între stat și contribuabil, ceea ce trebuie să fie obiectivul oricărei reforme fiscale în România”, a concluzionat Alex Milcev, partener, liderul Departamentului de Asistență Fiscală și Juridică EY România, citat în comunicat.
Studiul a fost realizat în ianuarie 2026, peste jumătate (55%) dintre respondenți provenind din companii cu cifra de afaceri de peste 30 milioane euro, iar restul din companii cu cifra de afaceri sub acest prag. Peste jumătate (57%) dintre companii au mai mult de 100 de angajați, iar peste o cincime (22%) au peste 1.000 de angajați.
