EXCLUSIV Un impozit pe cifra de afaceri încurajează companiile să plece din România / Creșterea impozitelor se va traduce prin creșterea prețului – Sebastian Metz, șeful Camerei de Comerț Româno-Germană

Un impozit pe cifra de afaceri ar avea un impact ”foarte negativ” deoarece ar reduce competitivitatea economiei românești și ar încuraja migrarea marilor companii către alte țări din UE, a declarat într-un interviu pentru G4Media și Economedia Sebastian Metz, șeful Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană. El a fost întrebat care ar fi impactul unei astfel de măsuri, despre care guvenrul discută constant în ultimele luni.

”Creșterea impozitelor se va traduce prin creșterea costurilor bunurilor/serviciilor, ceea ce, în final, va afecta consumatorii finali. De asemenea, creșterea taxelor va afecta bugetul companiilor pentru investițiile viitoare, întrucât majoritatea companiilor și-au stabilit deja planul de afaceri și strategiile pentru anul următor, fără a lua în calcul impactul unei astfel de taxe/majorări a taxelor curente”, a mai spus Metz.
El a dat și soluții pentru echilibrarea deficitului bugetar – printre care accelerarea proiectelor de investiții finanțate din fonduri UE și renunțarea la companiile de stat care produc constant pierderi.
Interviul integral cu Sebastian Metz, director general Camera de Comert si Industrie Romano-Germana:
Rep: V-a contactat vreun reprezentant al guvernului sau al unui minister despre intenția de a introduce un impozit pe cifra de afaceri?
Sebastian Metz: În ceea ce privește impozitul pe cifra de afaceri, au existat mai multe știri în mass-media, neexistând un proiect de lege oficial cu privire la normele care reglementează punerea în aplicare a acestei taxe. Bineînțeles că un astfel de subiect este de mare interes pentru membrii AHK și pentru întregul mediu de afaceri și urmărim îndeaproape fiecare informație publicată, în special declarațiile factorilor de decizie politică, dintre care unele pot avea mai degrabă un impact negativ asupra mediului de afaceri.

Taxa pe vânzări nu prezintă o noutate, fiind subiect de dezbatere de mult timp în mass-media. Dar, încă o dată, este absolut necesar ca efectele măsurilor fiscale asupra României ca amplasament investițional și de afaceri și impactul asupra companiilor cu sediul în România să fie analizate foarte atent și discutate transparent cu mediul de afaceri.
Deși înțelegem necesitatea unei reforme fiscale care să vizeze creșterea veniturilor statului, reducerea cheltuielilor și colectarea optimă a taxelor, considerăm că măsurile discutate în prezent pentru reducerea deficitului bugetului de stat sunt nesustenabile. Un impozit pe cifra de afaceri, de exemplu, ar avea un impact foarte negativ în opinia noastră, deoarece ar reduce competitivitatea economiei românești.
Rep: Cum ar afecta mediul de afaceri un impozit pe cifra de afaceri de 1%?
Sebastian Metz: De obicei, pentru investitori, unul dintre criteriile pe care se bazează atunci când aleg țările în care să investească este cadrul fiscal, iar lipsa de predictibilitate în acest domeniu poate avea un impact negativ asupra comunității de afaceri din România. Această incertitudine, lipsa de claritate legislativă și de transparență afectează în mod direct procesele decizionale, deoarece nu putem planifica în mod rezonabil resursele sau estima bugetele. În plus, în lipsa unui studiu de impact, nu știm în ce măsură impozitul pe cifra de afaceri va afecta dezvoltarea afacerilor și creșterea economică.

Citeste si...  CEO UBS: “Nu am cumpărat Credit Suisse doar pentru a o închide”

Sunt îngrijorat de impactul pe care îl poate avea această măsură asupra companiilor, deoarece, spre deosebire de impozitul pe profit, care presupune ca o companie să fi obținut profit, impozitul pe cifra de afaceri înseamnă că și companiile care nu obțin profit trebuie să plătească impozit. De exemplu, în unele sectoare de activitate, este practic obligatoriu pentru companii să aibă ca obiectiv o cifră de afaceri ridicată pentru a beneficia de efectele de scară. În mod normal, aceste companii au o marjă de profit mică. O impozitare a cifrei de afaceri ar aduce aceste societăți în pierdere.
Un alt exemplu sunt companiile de cercetare și dezvoltare, un sector pe care România încearcă să îl dezvolte și să atragă invetiții deoarece creează o valoare adăugată mare. Aceste companii nu se concentrează pe obținerea de profit. Impozitarea cifrei de afaceri ar face ca aceste companii să își reducă activitățile de cercetare și dezvoltare în România din cauza impozitării nefavorabile.
Logica introducerii unui astfel de impozit omite reacția companiilor, care vor fi încurajate să își migreze activitățile în alte țări din UE, fapt care contribuie la slăbirea potențialului de creștere a economiei românești.
Rep: Ce spun companiile membre AHK despre această propunere?
Sebastian Metz: Companiile noastre membre sunt foarte îngrijorate. Așa cum am afirmat deja, considerăm că impozitarea cifrei de afaceri este inegală, neproporțională și că, pe termen lung, va reduce substanțial investițiile în România.
În prezent, în România sunt active peste 9500 de companii cu capital german din diverse branșe (servicii, producție, comerț, construcții, furnizare de energie și apă, deșeuri, etc,.), iar până în 2021 acestea au realizat în România investiții de peste 12 mld. euro.
AHK România a realizat un sondaj în perioada 13 februarie – 17 martie 2023, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra afacerilor / investițiilor companiilor germane. În ceea ce privește investițiile, 40% dintre companii au răspuns că își vor crește investițiile în următoarele 12 luni (2022: 25%), în timp ce 24% dintre companiile intervievate au fost mai prudente și au planificat sume mai mici de investiții (2022: 20% ).Cu toate acestea, nu suntem în măsură să confirmăm că procentul total de 64% dintre companiile care intenționau să realizeze investiții suplimentare în România ar mai fi aplicabil și acum, în contextul dezbaterilor recente privind noile măsuri fiscale.
Impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în țările dezvoltate, iar în puținele cazuri în care a fost pusă în aplicare, aceasta vizează doar 1-2 sectoare, nu întreaga economie. Din informațiile publice reiese că impactul semnificativ asupra bugetului de stat provine din TVA, contribuțiile la asigurările sociale și alte taxe. Prin urmare, este posibil ca implementarea unei astfel de măsuri (impozit de 1% pe cifra de afaceri) să nu conducă la o creștere substanțială a veniturilor care să îmbunătățească deficitul bugetar actual, însă nu cunoaștem sumele reale, deoarece nu a fost publicat niciun studiu de impact.

Citeste si...  Google face teste privind blocarea accesului la conţinutul de ştiri pentru unii utilizatori canadieni. Oficial guvernamental: ”Canadienii trebuie să aibă acces la ştiri de calitate”

Creșterea impozitelor se va traduce prin creșterea costurilor bunurilor/serviciilor, ceea ce, în final, va afecta consumatorii finali. De asemenea, creșterea taxelor va afecta bugetul companiilor pentru investițiile viitoare, întrucât majoritatea companiilor și-au stabilit deja planul de afaceri și strategiile pentru anul următor, fără a lua în calcul impactul unei astfel de taxe/majorări a taxelor curente.
Rep: Mai mulți miniștri acuză marile companii multinaționale de „optimizare fiscală”, scoțând o parte din profiturile lor din țară și transferându-le către companiile-mamă. Care este răspunsul dumneavoastră la aceste acuzații?
Sebastian Metz: Aceste acuzații circulă în mass-media de mai mult timp, dar de fiecare dată fără o justificare reală în spate. În contextul actual al mediului fiscal global și având în vedere evoluțiile recente ale legislației fiscale a UE (de exemplu, punerea în aplicare a Pilonului 2, ATAD II și a directivelor UE DAC6/DAC7), autoritățile se concentrează în mod clar pe substanța tranzacțiilor, pe normele de combatere a evaziunii fiscale și pe transparența fiscală.
Există audituri fiscale periodice și audituri fiscale antifraudă pentru marii contribuabili, precum și pentru contribuabilii cu risc ridicat, care monitorizează afacerile fiscale ale acestor companii, iar în cadrul fiscal actual, care este din ce în ce mai transparent, există, din punctul meu de vedere, puțin loc pentru scheme sofisticate de transfer al profiturilor în străinătate.
Mai mult, companiile multinaționale se bazează pe experiența globală a companiilor-mamă și realizează investiții în România finanțate de companiile din grup, care altfel nu ar fi fost făcute; creează centre de excelență în cercetare și dezvoltare și depun eforturi susținute pentru a obține o performanță financiară bună, de aceea consider că astfel de acuzații nu sunt susținute de o analiză corectă și de fapte reale. Mai mult, ar trebui să analizăm întregul impact al acestor investiții străine: creează oportunități de angajare pentru cetățenii români, achiziționează bunuri și servicii de la alți furnizori locali, utilizează materii prime disponibile în România etc.
Rep: Care sunt sugestiile AHK cu privire la măsurile fiscale?
Sebastian Metz: România trebuie să rămână atractivă pentru investitorii privați și să demonstreze stabilitate și predictibilitate, pentru a fi un candidat viabil pentru aderarea la Schengen și la OCDE. Din punctul nostru de vedere, toate aceste măsuri care circulă în mass media fără discuții calitative prealabile cu mediul de afaceri afectează negativ imaginea României ca țară stabilă și atractivă în fața companiilor care operează în România și a potențialilor investitori.

Citeste si...  Balkan Insight: România acționează lent în privința sancționării firmelor de afaceri ale Rusiei

În general, statul ar trebui să analizeze în ce măsură astfel de măsuri de reducere a costurilor pot reduce efectiv deficitul public. O soluție mai sustenabilă și cu impact pe termen lung ar fi cu siguranță reducerea cheltuielilor publice, de exemplu, ajustarea cheltuielilor bugetare prin reducerea personalului administrativ inutil și eliminarea pensiilor speciale.
Alte măsuri ar putea fi:
Consolidarea capacităților administrative și digitale ale ANAF;
Dezinvestiții în active care nu sunt utilizate în mod eficient – de exemplu, privatizarea anumitor investiții care sunt generatoare de pierderi și care sunt susținute în mod substanțial prin sprijin de stat;
Măsuri mai concrete de abordare a sectoarelor cu potențial de fraudă fiscală – mai multe inițiative de audit fiscal la diverse categorii de operatori economici, digitalizarea și aplicarea fermă a măsurilor electronice (de exemplu, plăți electronice în loc de plăți în numerar);
Sprijinirea creșterii economice – o mai bună monitorizare a lucrărilor de infrastructură în curs, o mișcare mai rapidă a proiectelor de investiții finanțate din fonduri UE;
Asigurarea anumitor scutiri/facilități pentru companiile/multinaționale care își relochează activitatea în alte zone decât marile orașe, ceea ce va contribui la dezvoltarea celor mai mici comunități din mediul rural, concentrându-se pe zonele de investiții care ar aduce o valoare mai mare economiei.

Cautimasina.ro

Cele mai citite articole

spot_img