Deși în ultimii doi ani veniturile familiilor din România au crescut, acest lucru nu s-a tradus neapărat într-o viață mai confortabilă.
Inflația persistentă și scăderea puterii de cumpărare au determinat mulți români să devină tot mai atenți la cheltuieli, tăind din zone care, până nu demult, păreau de neînlocuit, transmite ProTV.
Salarii mai mari, dar bani mai puțini de cheltuială
Anul trecut, venitul mediu al unei familii a ajuns la 8.270 de lei, în creștere cu 15% față de anul precedent. Cu toate acestea, aproape 85% din sumă s-a dus pe cheltuieli esențiale. Indiferent că sunt salariați, șomeri sau pensionari, românii au redus din cheltuielile pentru haine, alimente și chiar produse de bază.
„În primul rând renunțăm la îmbrăcăminte. Purtăm de mai multe ori aceleași lucruri. Și la mâncare mai renunțăm. Luăm mai la promoție, dar nu este ok”, a spus o doamnă intervievată, reflectând o realitate comună pentru mulți.
Alimente, transport și facturi – toate în regim de economisire
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, cheltuielile pentru alimente și produse nealimentare au scăzut în 2023 cu 1,3% față de anul anterior. Familiile au făcut mici economii și la plata facturilor pentru întreținerea locuinței, precum și la transport.
Cea mai mare prudență financiară a fost observată în rândul șomerilor. Cu un buget lunar de cheltuieli de doar 1.240 de lei, aceștia au fost nevoiți să reducă drastic consumul de alimente, să renunțe la bunuri neesențiale și să facă față cu greu facturilor. Salariații, în schimb, deși au avut cheltuieli medii de 3.500 de lei lunar, au adoptat și ei o atitudine mai cumpătată, mai ales în ceea ce privește cheltuielile cu hrana și băuturile.
Pe de altă parte, pensionarii au înregistrat o ușoară creștere a cheltuielilor, alimentată de majorările de pensii. În medie, aceștia au alocat circa 2.200 de lei pentru nevoile curente — de la alimente și haine, până la plata taxelor și facturilor.
Distracție mai puțină, îngrijire personală lăsată pe plan secund
Economistul Cristian Năsulea explică acest comportament printr-un fenomen de prudență financiară accentuată:
„Există o cumpătare în ceea ce privește modul în care se aprovizionează o gospodărie în România. Dacă ne uităm la modul în care sunt făcute cheltuielile, vedem o precauție în ceea ce privește distracția, mesele în oraș, alte tipuri de servicii și aș puncta, deși nu avem suficiente date, o scădere în utilizarea unor servicii care țin de sănătate, îngrijire personală — de niște lucruri de unde, în mod ideal, nu ar trebui să tăiem, pentru că avem un decalaj de recuperat.”
Totuși, au existat și domenii unde cheltuielile au crescut ușor. Este vorba despre educație și dotarea locuinței, unde românii au investit mai mult în comparație cu anul precedent. Aceste priorități pot indica o schimbare de mentalitate, cu accent pe investiții pe termen lung în detrimentul consumului imediat.
