În ultimii ani, România traversează o transformare profundă în ceea ce privește comportamentul financiar al populației. Împinși de valurile succesive de crize – pandemia, inflația, incertitudinile geopolitice – tot mai mulți români încep să-și regândească relația cu banii.
De la cheltuieli necontrolate și credite rapide, până la economisire și prudență financiară, tendințele încep să se schimbe. Însă România rămâne, în esență, o țară împărțită între două lumi financiare: una digitalizată, educată și prudentă, și alta care încă funcționează „pe caiet”, scrie Adevarul.
Finanțele personale sub presiunea crizelor
„De voie, de nevoie, românii au învățat ABC-ul financiar”, afirmă analistul economic Adrian Negrescu. Lecțiile dure ale anilor 2000, când creditele cu buletinul au dus la supraîndatorare, au fost înlocuite de o mai mare vigilență. Românii au devenit mai atenți la dobânzi, evită împrumuturile rapide și folosesc frecvent cardurile cu rate fără dobândă. Însă această prudență vine mai degrabă ca reacție la crize decât ca urmare a unui program coerent de educație financiară.
Potrivit Asociației Române a Băncilor, în 2024, 4,4 milioane de români majori nu aveau cont bancar. Aproape un sfert dintre bărbați și o treime dintre femei nu dețin niciun produs financiar. Motivele? Lipsa banilor, lipsa încrederii și persistența plăților „la plic”. În mediul rural, „cumpărăturile pe caiet” și împrumuturile între vecini sunt încă la ordinea zilei.
Urban vs. rural: decalaje adânci
În mediul urban, românii au dezvoltat o relație mai calculată cu banii. „Vânătoarea de promoții a devenit sport național”, remarcă Adrian Negrescu. Cardurile de fidelitate, reducerile și comparațiile de prețuri fac parte din rutina zilnică. Totodată, tot mai mulți încep să pună accent pe economisire și planificare.
În antiteză, mediul rural rămâne prins într-o buclă de vulnerabilitate financiară. Mulți nu au acces real la servicii bancare, educație financiară sau instrumente moderne de plată. Plățile în numerar, salariile la negru și lipsa economiilor sunt reguli, nu excepții. Pentru aceste comunități, ideea de „bani deoparte” rămâne un lux.
Educația financiară: între conștientizare și neglijență
Specialistul în educație financiară Adrian Asoltanie subliniază că „șocurile repetate” i-au trezit pe români. „Oamenii devin mai preocupați de organizarea financiară, de economisire, de controlul cheltuielilor”, afirmă el. În social media, emisiuni TV sau cărți, conținutul despre gestionarea banilor a devenit mainstream.
Cu toate acestea, interesul real pentru educația financiară rămâne scăzut. Mulți români nu consideră că au venituri suficient de mari pentru a-și pune problema unui buget, iar alții, care câștigă bine, nu consideră educația financiară o prioritate. În școli, materia lipsește aproape complet, iar în familie, dialogul despre bani abia începe să prindă contur.
Legislație există, înțelegere mai puțin
România este aliniată legislativ cu Uniunea Europeană în privința protecției consumatorilor bancari. Ordonanța 52/2016, de exemplu, permite rambursarea anticipată fără comisioane a creditelor ipotecare – un instrument esențial pentru cei care doresc să își reducă datoriile. Dar, cum arată Adrian Asoltanie, puțini știu cum să valorifice aceste drepturi. Oamenii nu știu la ce să fie atenți când iau un credit, nu-și calibrează corect împrumuturile, iar riscurile rămân ridicate.
Economisirea, între intenție și imposibilitate
Cel mai recent raport al Asociației Brașov 2050 arată că 7 din 10 români discută lunar despre buget, iar jumătate aspiră la independență financiară. De asemenea, peste 60% economisesc, dar sume foarte mici – sub 10% din venit. Investițiile rămân un teritoriu necunoscut: doar 1 din 10 români deține acțiuni.
Romulus Oprica, sociolog și fondator BrandBerry, explică: „În 2023, mulți recunoșteau că nu știu de unde să înceapă. În 2025, vedem că încep. Nu toți în același ritm, dar important e că au făcut primul pas. Totuși, decalajele rămân, iar educația financiară trebuie să ajungă acolo unde e cea mai mare nevoie: în școli, în familie, în comunități.”
Viitorul: între oportunitate și risc
Florin Bâlcan, directorul general al Provident Financial România, observă o schimbare de paradigmă: „Românii au început să pună pe primul loc stabilitatea și planurile pe termen lung”. Pentru companiile de creditare, această schimbare înseamnă adaptare la un public mai atent și mai informat.
Cu toate acestea, realitatea este că România încă înregistrează una dintre cele mai scăzute rate de economisire din Europa Centrală și de Est: doar 29,7% dintre români economisesc (nu constant), iar 1 din 3 nu a pus deloc bani deoparte în ultimul an.
Concluzie
România este o țară aflată între două lumi financiare: una conectată la aplicații mobile, rate fără dobândă și planuri de investiții, și alta în care caietul de datorii ține loc de cont bancar. Progresul este real, dar inegal. Fără un efort susținut de educație financiară – în școală, în familie, în comunități – decalajul va continua să adâncească prăpastia dintre cei care „construiesc” și cei care doar „supraviețuiesc”.
Pentru ca România să treacă definitiv de la „pe caiet” la plata cu cardul, nu e suficientă tehnologia. E nevoie de încredere, acces și mai ales de înțelegerea valorii fiecărui leu – de la mic la mare, de la sat la oraș.
Ask ChatGPT
