De ce se devalorizează leul și cresc dobânzile. Economist: “După turul al doilea vom fi beneficiarii alegerilor noastre”

Românii au început deja să resimtă efectele instabilității economice generate de contextul electoral: leul s-a devalorizat semnificativ, dobânzile au crescut, iar prețurile încep să urce din nou. Într-un climat deja tensionat de incertitudinea politică și dezechilibrele bugetare, semnalele de alarmă trase de economiști devin tot mai clare.

Ministrul Finanțelor a avertizat recent asupra unei potențiale “aterizări dure a economiei”, o expresie care nu face decât să confirme temerile tot mai multor experți în privința evoluției economice post-electorale. În cadrul emisiunii iBani, profesorul de economie Christian Năsulea a oferit o analiză lucidă și realistă a cauzelor și consecințelor actualei situații.

Incertitudine politică = Instabilitate economică

Potrivit lui Christian Năsulea, citat de ProTV, devalorizarea leului și creșterea dobânzilor sunt efecte previzibile ale climatului politic tensionat. “Întotdeauna în perioada alegerilor crește nivelul de incertitudine, pentru că nu se știe cine va fi la putere, cine va controla modul în care funcționează finanțele statului, cine va controla politica monetară pentru moneda națională și atunci este normal să existe niște fluctuații”, a explicat economistul.

Această incertitudine afectează în special mediul de afaceri, investitorii străini și creditorii statului, care devin reticenți în lipsa unor garanții de stabilitate și coerență guvernamentală.

Încrederea – factor-cheie în menținerea stabilității

Năsulea subliniază că nu doar acțiunile concrete din economie generează volatilitate, ci mai ales percepția asupra viitorului. “Această panică relativă este cauzată și de faptul că o anumită secțiune a societății, în special mediul de afaceri, pare să prefere una dintre cele două alternative politice. Nu este vorba doar de măsuri economice, ci și de încredere, de perspectiva pe care o avem pentru ceea ce s-ar putea întâmpla în perioada următoare.”

Citeste si...  România, în topul ţărilor europene cu cele mai ieftine locuinţe noi

Această lipsă de încredere se traduce prin retragerea sau amânarea investițiilor, presiune pe moneda națională și creșterea costurilor de finanțare pentru stat și cetățeni.

Efectele directe asupra populației: scumpiri și pierdere de putere de cumpărare

Devalorizarea leului în raport cu euro are un impact imediat asupra vieții de zi cu zi. “Toate produsele și serviciile se vor scumpi. Vorbim de o pierdere de putere de cumpărare deja vizibilă, de câteva procente în doar câteva zile”, avertizează profesorul.

Chiar și cei care nu achiziționează locuințe sau mașini — bunuri cu prețuri exprimate în euro — vor resimți efectele prin scumpirea produselor de bază. Furnizorii care lucrează cu materii prime importate, transportatori sau retaileri vor fi nevoiți să ajusteze prețurile. “Pentru că toți trebuie să mâncăm, aceste creșteri de prețuri ajung inevitabil în coșul zilnic al fiecăruia dintre noi.”

Ce urmează după alegeri? Un moment de cotitură

Economistul consideră că adevărata direcție economică va fi vizibilă abia după finalizarea alegerilor prezidențiale. “Indiferent care dintre cei doi candidați va deveni președinte, este foarte important ca acesta să numească un prim-ministru reformist, credibil, care să formeze un guvern competent și capabil să rezolve problemele majore ale statului român.”

Mesajul său este clar: dacă nu vom face alegeri înțelepte, vom suporta consecințele. “Pentru o perioadă de timp, după turul al doilea, vom fi beneficiarii alegerilor noastre.”