Proiectul Neptun Deep reprezintă o piatră de hotar în sectorul energetic al României, având potențialul de a transforma țara într-un jucător cheie pe piața europeană a gazelor naturale.
Cu rezerve estimate la 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, acest proiect offshore din Marea Neagră nu doar că va asigura independența energetică a României, dar va și consolida securitatea energetică a Uniunii Europene, scrie Adevarul.
Importanța strategică a proiectului Neptun Deep
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat în repetate rânduri că Neptun Deep va întări poziția României printre producătorii de gaze din UE.
El a evidențiat că, deși proiectul ar putea fi ținta unor critici, impactul său regional și european este de necontestat.
Burduja a accentuat necesitatea ca statele europene să investească în diversificarea surselor de energie și în modernizarea infrastructurii existente, pentru a reduce dependențele care le vulnerabilizează economic și strategic.
Detalii despre Neptun Deep
Situat în perimetrul XIX Neptun, zona de apă adâncă a Mării Negre, Neptun Deep acoperă o suprafață de 7.500 km², la aproximativ 160 km de țărm, în ape cu adâncimi între 100 și 1.000 de metri.
Proiectul este dezvoltat în parteneriat de Romgaz S.A., prin filiala sa ROMGAZ BLACK SEA LIMITED, și OMV Petrom S.A., fiecare deținând câte 50% din drepturi. Activitățile de explorare au început în 2008, iar prima descoperire majoră de gaze a avut loc în 2012, cu sonda Domino-1, prima de acest tip în apele adânci românești.
Impact economic și social
Conform unei analize realizate de Consilium Policy Advisors Group, Neptun Deep va contribui cu 42 de miliarde de euro la PIB-ul României până în 2044 și va genera sau menține aproximativ 9.100 de locuri de muncă pe întreg teritoriul țării.
De asemenea, se estimează că 22 de miliarde de euro vor fi virate la bugetul de stat în aceeași perioadă, inclusiv din dividende. Producția estimată de gaze este de aproximativ 30 de ori mai mare decât cererea anuală actuală a celor 4,3 milioane de gospodării din România.
În iunie 2023, partenerii Neptun Deep au luat decizia finală de investiție și au aprobat planul de dezvoltare a zăcămintelor Domino și Pelican Sud. Ulterior, în octombrie 2024, au început lucrările de construcție pentru structura-suport a platformei de producție la șantierul Saipem din Sardinia.
În noiembrie 2024, unitatea mobilă de foraj offshore, Transocean Barents, a sosit în Constanța pentru a fora sondele de producție. Infrastructura proiectului include 10 sonde, 3 sisteme de producție subacvatice, o platformă offshore, o conductă principală de gaze către Tuzla și o stație de măsurare a gazelor. Investițiile totale pentru dezvoltare sunt estimate la 4 miliarde de euro.
Controverse și provocări
În august 2024, organizația Greenpeace a contestat proiectul, invocând riscuri pentru speciile marine și impactul asupra schimbărilor climatice.
Aceștia au intentat procese împotriva autorităților și companiilor implicate, susținând că proiectul ar putea emite peste 2.000 de milioane de tone de CO₂ și ar putea deversa ape reziduale în Marea Neagră. De asemenea, au ridicat îngrijorări legate de riscul minelor marine rezultate din conflictul Rusia-Ucraina.
Cu toate acestea, autoritățile române consideră că proiectul este într-o fază ireversibilă, având în vedere stadiul avansat al contractelor și investițiilor.
