Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, a declarat miercuri că măsurile de consolidare fiscală încep să producă efecte și permit abordarea cu mai multă încredere a luptei împotriva inflației, în coordonare strânsă cu Guvernul, transmite Agerpres.
Dan Suciu: Deficitul bugetar a fost principalul generator de instabilitate
„Avem consultări dese cu membrii Guvernului, suntem într-o relație foarte strânsă, lucrăm împreună pe o serie întreagă de proiecte. Cu Ministerul de Finanțe, probabil, avem consultări zilnice. Elementele de stabilitate macro-economică pe care ni le asumăm sunt corelate cu politicile guvernamentale. Vedem această corelație, este subliniată și în documentele oficiale și în rapoartele pe care le avem cu Uniunea Europeană și cu Fondul Monetar Internațional sau cu Banca Mondială. O întâlnire și o discuție este un element firesc. La un moment dat, are loc la nivel de vârf între guvernator și prim-ministru (…) Deficitul bugetar reprezenta principala problemă. Era generator de inflație, de datorie publică, de o serie întreagă de neclarități în ceea ce privește dezvoltarea economică a României și stabilitatea economică. Pas important: consolidarea fiscală dă rezultate și ne permite să abordăm cu mai multă încredere, și cu sprijinul Guvernului, bătălia împotriva inflației, care este o funcție a Băncii Naționale. Așa că sunt câteva premise pentru 2026 ceva mai coerente din perspectiva macroeconomică și ceva mai stabile”, a spus Dan Suciu.
Întrebat dacă dobânda de politică monetară va rămâne la un nivel ridicat în acest an, oficialul BNR a arătat că nivelul actual este sub rata inflației și că banca centrală încearcă să gestioneze situația fără a afecta creșterea economică.
„Nu știu dacă 6,5% (nivelul dobânzii de politică monetară, n.r.) e o dobândă mare, dacă o raportăm la inflație. Nu este o dobândă mare. Este o dobândă mult sub inflație. De obicei, bătălia cu inflația se face cu o dobândă peste inflație. Asta ar fi o dobândă mare. Încercăm să abordăm această problemă dintr-o perspectivă care să nu inhibe creșterea economică, să susțină atât cât se poate creșterea economică fără a da peste cap inflația. Ați văzut comunicatul de presă pe care l-a dat Consiliul de Administrați al Băncii Naționale, după ședința de zilele trecute… Se menține această prognoză de evoluție a inflației, cu o ușoară scădere în prima parte a anului și cu o scădere ceva mai semnificativă în partea doua a anului. În consecință, nu se pune problema, evident, a majorării dobânzii și, în funcție de necunoscutele pe care încercăm să le mai risipim în perioada imediat următoare, cel puțin pe plan intern, apropo de bugetul pe care există acum o discuție, să vedem dacă se creează premisele pentru o reducere de dobândă în cursul acestui an. După cum vedeți, pe plan extern, incertitudinile sunt numeroase și extrem de serioase și e greu de făcut un scenariu care să le ia în considerare în acest moment”, a menționat Dan Suciu.
Acesta a explicat că, în prima parte a anului, scăderea inflației va fi limitată, pe fondul unor factori precum eliminarea plafonării prețului la gaze și presiunile persistente asupra prețurilor alimentare.
„Din păcate, am văzut în continuare o presiune pe prețurile alimentare. E un specific al momentului și sunt elemente care ne fac să credem că evoluția în primul semestru al anului va fi una destul de redusă în ceea ce privește inflația. Dar odată ce se depășește efectul de bază al majorării TVA din vara anului trecut, e clar că vom intra pe o pantă descendentă. Important este ca această pantă să fie una semnificativă. Ultima estimare, din noiembrie anul trecut, era undeva de 4%. Nu ne-au venit încă toate datele, vom vedea în februarie, pe măsură ce vor veni date noi, dacă schimbăm această problemă sau nu”, a subliniat purtătorul de cuvânt al BNR.
Referitor la riscul unei recesiuni tehnice, Dan Suciu a precizat că o astfel de evoluție, dacă va apărea, ar reflecta mai degrabă comparații statistice trimestriale decât o deteriorare severă a economiei.
„Ea este, dacă apare, expresia unor comparații statistice trimestriale, nu neapărat a unei situații economice dezastruoase. E important de făcut această diferență, mai ales că vom avea probabil pentru tot parcursul anului 2025 o creștere economică. Statistica va înregistra pentru anul 2025 o creștere economică, ceea ce este important, iar premisele pentru 2026 arată că există toate șansele pentru creștere economică. Guvernul să continue politicile pe care le-a declanșat acum, pentru că s-au făcut câțiva pași importanți, dar încă suntem departe de final. Avem de lucrat în continuare cu Guvernul pe această direcție și sunt convins că se poate ieși, în cursul acestui an, dintr-o situație dificilă”, a declarat Suciu.
În acest context, premierul Ilie Bolojan a avut miercuri dimineață o întâlnire la Banca Națională a României cu guvernatorul Mugur Isărescu, discuțiile vizând, cel mai probabil, construcția bugetului pentru 2026 și evoluția deficitului bugetar.
