„Dacă vrei pace, pregătește-te de război!” Dictonul preferat al generalului Grecu și soluțiile sale în cazul unui conflict armat

Generalul (r) Dan Grecu explică, într-un interviu, acoddat presei online ce măsuri ar trebui luate pentru a descuraja orice ipotetic agresor. El consideră că orice discuție în acest sens trebuie pornită de la ideea că statul trebuie să găsească o cale să-i convingă pe tineri încă din școală să se îndrepte spre o carieră militară

„Si vis pacem, para bellum” (Dacă vrei pace, pregătește-te pentru război) spune o expresie latină folosită de Publius Flavius Vegetius Renatus în lucrarea sa „De Re Militari”. Acesta e dictonul de la care pornește generalul (r) Dan Grecu în orice discuție despre un ipotetic război. Război care, în opinia sa, nu va avea loc atâta timp cât România și celelalte state vor fi suficient de ferme pentru a descuraja orice ipotetic agresor. Iar aici intră și Federația Rusă.

General Dan Grecu cu vechi state în NATO, Dan Grecu are de partea sa experiența. A fost șef al Echipei Naționale la Comandamentul Central American pentru operațiile din Irak și Afganistan, dar și observator militar în Misiunea ONU din Etiopia și Eritreea (UNMEE), și șef al Echipei Române de Legătură la Comandamentul Regional Sud al ISAF din Kandahar, Afganistan.

Cu studii inclusiv în Canada și Italia, generalul are expertiză în operațiile de menținere a păcii și managementul crizelor și e doctor în științe militare și informații, dar are și un master în sociologie.

Într-o dezbatere pornită după ce șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a avertizat că România nu e pregătită în cazul unui eventual război, iar președintele Klaus Iohannis și premierul Marcel Ciolacu au venit cu mesaje liniștitoare, opinia unui general cu expertiză serioasă e mai mult decât utilă.

Legi dinainte de a fi membri NATO

Din start, el avertizează că România încă funcționează după legi vechi dinainte de a fi membră NATO.

„Este evident că întreg pachetul de legi care reglementează domeniul securității și apărării e depășit de realitate. Practic, funcționăm cu legi adoptate în anii ’90 sau înaintea integrării în NATO. Unele au mai fost amendate pe ici pe colo, dar fără elemente esențiale care să permită pregătirea populației și economiei pentru apărare în raport cu riscurile și amenințările contemporane la care suntem martori. Iar faptul că propunerile de modificare/actualizare a pachetului legislativ menit să actualizeze prevederile legale existente trenează de ani buni prin cotloanele Parlamentului reprezintă un exemplu negativ referitor la modul în care aleșii nației înțeleg să trateze un domeniu care ține de existența, independența, suveranitatea și integritatea statului român, cel al apărării naționale”, avertizează generalul.

Citeste si...  Superstaruri ale atletismului mondial se vor întrece în septembrie la Brașov Running Festival

Potrivit reputatului general român, măsurile nu pot fi luate însă de pe o zi pe alta, chiar dacă e nevoie de urgentarea lor. Fără armament modern, o armată nu are cum să fie redutabilă, la fel cum doar armele, fără militari, nu ar servi prea mult.

Grecu

Generalul Dan Grecu

„Din perspectivă absolut personală, apreciez că este nevoie de un complex de măsuri care, așa cum a spus și generalul Vlad, nu pot fi luate de azi pe mâine, dar pot indiscutabil fi luate într-o perioadă de timp rezonabilă. Un complex de astfel de măsuri trebuie să cuprindă un pachet orientat spre pregătirea populației pentru apărare, iar un alt pachet să se adreseze domeniului economic, în care rolul industriei naționale de apărare trebuie să crească de la realitatea actuală care poate fi cuantificată undeva cu puțin peste nivelul zero, la un nivel care să poată satisface cantitativ și calitativ cel puțin cerințele esențiale ale forțelor armate române”, mai spune el.

Pregătirea premilitară sau cum pot fi atrași tinerii spre o carieră militară

În continuare, generalul s-a referit la felul în care statul ar trebui să se implice pentru pregătirea populației pentru apărare. În opinia sa, există forme și metode care fac acest lucru posibil, dar care nu au fost aplicate sau au fost aplicate sporadic. Pregătirea premilitară a tinerilor este esențială, spune el.

„Dau un singur exemplu: Legea 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, prevede și dă dreptul, conform art. 58-61, la organizarea pregătirii premilitare a tinerilor. Această accepțiune, o dată implementată, ar genera un mult mai mare interes din partea tinerilor din mediul preuniversitar de a se orienta către domeniul militar. În fapt însă, această prevedere se concretizează doar în organizarea unei «Tabere a cercetașilor» de către MApN, cu o participare de maximum 50 de tineri la nivel național, pe când o inițiativă similară la nivelul întregii țări ar multiplica efectul de 40 de ori. Există însă și inițiative, să le zicem locale, în acest sens, dar ele se situează într-o zonă insuficient reglementată.”

Citeste si...  Incredibil! Cât a ajuns să coste un kilogram de cartofi

Și aici, el vorbește în cunoștință de cauză. De-a lungul timpului, generalul s-a implicat în astfel de acțiuni, chiar dacă nu a avut sprijin de la nivelul MapN.

„Personal, fiind comandant al Brigăzii 81 Mecanizată cu sediul în Bistrița, am susținut inițiativa Direcției Județene de Sport și Turism la organizarea unor acțiuni similare în care, programul social-educativ al unei tabere de elevi a fost completat cu elemente pe care le putem înscrie în categoria «pregătire premilitară», prilej cu care militari din subordinea mea i-au învățat pe cei mici multe aspecte folositoare în viața de zi cu zi, dar și, în perspectivă, în situații de criză”, adaugă el.

„Fără exagerare, «lecțiile» referitoare la orientarea în teren, amenajarea campării, stiluri de focuri, tehnici minimale de (supra)viețuire, modul de acțiune în caz de prim ajutor (răni, fracturi, mușcături de șarpe sau înțepături de insecte etc) sau escaladă ușoară au reprezentat puncte de interes maxim și copiii le-au apreciat ca atare. Fie și o astfel de abordare, simplă în fapt, ar crea o bază pentru o derulare sistematică, sistemică și profesionistă a unui astfel de proces. Bineînțeles, extrapolarea la nivel național a exemplului prezentat ar permite ca pregătirea premilitară să devină un fenomen de masă”, mai afirmă generalul.

El amintește și că Asociația Ofițerilor în Rezervă din România, al cărei membru este, are know-how și soluții care pot acoperi pregătirea premilitară a tinerilor de la nivel gimnazial la nivel universitar, dar nu poate desfășura astfel de acțiuni decât în parteneriat cu Ministerul Educației și cu ministerele de linie (Apărare și Interne).

„Deși ne-am exprimat constant disponibilitatea în acest sens încă din 2016, nimeni nu ne-a contactat”, arată generalul.

Citeste si...  O catastrofă naturală? Cum ar putea afecta adâncirea Canalului Bâstroie viața din Delta Dunării

Confuzia între patriotism și naționalismul extremist

Generalul Dan Grecu amintește și că, într-o societate precum cea din România, s-a ajuns ca patriotismul să fie confundat cu extremismul, în unele situații.

„Problema atragerii tinerilor nu spre armată, ci spre dragostea de țară, spre sentimentul și mândria de apartenență la o națiune venerabilă, pentru respect față de istoria milenară a poporului român este o problemă complexă. În realitatea contemporană, toate cele de mai sus au fost denigrate și minimalizate până la accepțiunea de «câh», în condițiile în care educația patriotică sau studiul istoriei naționale au fost insinuate de diferite facțiuni, absolut antinaționale din punctul meu de vedere, ca elemente retrograde, de sorginte comunistă, anti-europene sau chiar naționalist-extremiste. Rezolvarea acestor probleme este, din punctul meu de vedere, cheia soluției”, completează el.

România încă mai are resursa umană necesară atât asigurării forțelor necesare armatei „profesioniste”, cât și constituirii unei rezerve operaționale reprezentative, este convingerea sa. În privința profesioniștilor, el crede că lucrurile sunt destul de bine puse la punct.

„Pentru rezerva operațională, lucrurile sunt mai complexe și implică cel puțin rezolvarea următoarelor aspecte: un sistem clar de selecție (rezervă voluntară, serviciu militar voluntar etc) care să aducă în sistem persoane tinere, competente din punct de vedere medical, psihic și al cunoștințelor dobândite în viața civilă. Plus un plan adecvat de instruire și facilități/infrastructură suficiente asigurate în cadrul structurilor MapN, dar și cointeresare material-financiară pentru participanți și reglementarea relației angajator-rezervist-stat, pe perioada în care individul își îndeplinește obligația legală de instruire, participare la misiune etc.”

Dacă în acest moment Armata Română are efective de 90.000 de oameni (75.000 de militari și 15.000 de angajați civili, în jur de trei luptători pe km2, sau 28 de luptători pe km de frontieră externă), cifre care păreau suficiente până de curând, ar fi nevoie de o creștere a efectivelor până la 120.000, încheie generalul Dan Grecu.

Cautimasina.ro

Cele mai citite articole

spot_img