Cum și-au dublat veniturile angajații instanței supreme, anul trecut: au încasat „drepturi salariale restante” uriașe, ca urmare a unor decizii judecătorești și a unui ordin dat de ordonatorul de credit, respectiv de șeful instanței supreme.
Astfel, un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a încasat în 2023, pe lângă salariu, echivalentul a 82.000 de euro.
Sumele au fost acordate retroactiv, din 2018, judecătorii, magistrații asistenți și grefierii fiind salarizați prin acordarea valorii de referință sectorială (VRS) maximă de 605,225 de lei.
În cazul instanței supreme, am întrebat, în baza legii 544/2001, care au fost cele mai mari sume încasate de judecătorii, magistrații asistenți și grefierii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) anul trecut, pe lângă salariul de drept, cu titlu de „drepturi salariale restante”.
Cum și-au dublat veniturile angajații instanței supreme. Respectul ÎCCJ față de lege
Potrivit unui răspuns al ICCJ oferit PRESShub, care a venit după 81 de zile calendaristice, deși legea amintită spune că termenul maxim este de 30 de zile lucrătoare, cea mai mare sumă încasată de un judecător anul trecut cu titlul „drepturi salariale restante” este de 403.491 de lei, adică 82.000 de euro.
Cel mai norocos magistrat asistent de la instanța supremă a încasat anul trecut, pe lângă salariu, 199.907 de lei, adică 40.000 de euro.
Un grefier de la ÎCCJ, a încasat în 2023, pe lângă salariu, 115.687 de lei, adică 23.500 de euro.
Care sunt salariile de la ÎCCJ
Un magistrat de la instanța supremă are un salariu de aproximativ 300.000 de lei net pe an.
Un magistrat asistent primește un salariu anual de aproximativ 250.000 de lei.
Un grefier de la instanța supremă este plătit cu aproximativ 80.000 de lei /an.
După ce câțiva magistrați au dat statul în judecată pentru a fi plătiți raportat la valoarea de referință sectorială (VRS) de 605 lei, procese care au fost câștigate fără emoții, președintele instanței supreme și procurorul general al României au emis ordine prin care toți magistrații primesc aceste drepturi, retroactiv, începând cu 1 ianuarie 2018.
Astfel, guvernul s-a văzut nevoit să vireze sute de milioane de euro în conturile PG și instanței supreme pentru a plăti aceste așa numite „drepturi salariale restante” care fac trimitere la VRS, unitate de măsură care nu mai este luată ca referință pentru a calcula salariile din sistemul bugetar din 2017, odată cu adoptarea legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!