În ritmul agitat al zilelor noastre, din ce în ce mai mulți oameni găsesc alinarea în diverse obiceiuri pe care psihologii le denumesc „mecanisme de coping”. Acestea sunt, practic, strategii pe care oamenii le adoptă conștient sau inconștient în momentul în care se află față în față cu o situație stresantă. Pentru a diminua efectul negativ asupra stării de confort fizic și psihic, multe persoane recurg la astfel de mecanism. Printre multe aceste strategii de diminuare a stresului se numără și consumul de tutun. Cu toate acestea, este esențial să înțelegem că, în timp ce poate oferi o alinare sau satisfacție temporară, efectele pe termen lung ale tutunului asupra sănătății pot fi dăunătoare. În acest articol, vom explora cum consumul de tutun poate afecta semnificativ starea ta de bine generală.
De ce fumăm?
Consumul de tutun, în diverse forme, cum ar fi fumatul sau mestecatul, a fost un obicei răspândit de secole. La baza există această explicație simplă de relaxare și regăsire a stării de confort. Însă acesta implică inhalarea sau ingestia de substanțe derivate din planta de tutun, adică nicotina, o substanță extrem de dependent. Se creează un cerc vicios din care este mai dificil ca persoana să se poată retrage imediat.
Componentele dăunătoare ale tutunului
Fumul de țăgară conține un număr foarte mare de compuși chimici (peste 4000) rezultați prin arderea frunzelor de tutunprintre care hidrocarburile aromatice policiclice, monoxidul de carbon, bioxidul de carbon, aldehidele, fenolii, sterolii, nitrosaminele, acidul cianhidric, izotopii radioactivi . Acești compuși toxici sunt eliberați în organismul tău când consumi tutun, conducând la numeroase probleme de sănătate.
Efectele imediate ale tutunului
Când aprinzi o țigară, corpul tău reacționează aproape instantaneu. Ritmul cardiac crește și la fel se întâmplă și cu tensiunea arterială. Aceste efecte pe termen scurt pot oferi o senzație energizantă, pare că ești active și că te poți concentra mai bine. Dar pe termen lung sunt foarte dăunătoare.
Consecințele asupra sănătății pe termen lung
1. Probleme respiratorii
Consumul regulat de tutun poate duce la probleme respiratorii cronice, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și emfizemul. Fumul de țigară stimulează receptorii de iritație de la nivelul structurilor pulmonare, cauzând apariția unei hiperreactivități bronșice. Aceasta duce la acumulare de mucus si la apariția tabloului clinic al unui sindrom de obstructie bronșică. În acest caz, simptomatologia clinică este reprezentată de tuse cronică, seacă sau productivă, dispnee și infecții respiratorii repetate, mai ales în timpul sezonului rece. Aceste condiții pot face respirația dificilă și pot reduce semnificativ calitatea vieții tale.
2. Probleme cardiovasculare
Tutunul este o cauză principală a bolilor de inimă. Substanțele chimice nocive inițiază și grăbesc la nivelul arterelor procesul de ateroscleroză. Acest lucru duce la rigiditatea, îngroșarea, îngustarea și în final ocluzia arterelor. O primă cauză de declanșare a unui atac de cord sau de moarte subită poate fi nivelul scăzut de oxigen în sânge, odată cu inhalarea fumului de țigară. De obicei, acest proces evoluează lent, fără manifestări clinice evidente până la apariția de evenimente majore, cum ar fi angina pectorală, infarctul de miocard sau accidentul vascular cerebral.
3. Risc de cancer
Consumul de tutun este puternic legat de diverse tipuri de cancer, inclusiv cancerul pulmonar, de gât, bucal și de esofag. Carcinogenii prezenți în fumul de tutun pot deteriora ADN-ul tău, crescând probabilitatea dezvoltării cancerului.
S-a observat în ultimii 20 de ani o crestere dramatică a numărului de cazuri de cancer bronhopulmonar, fiind forme extrem de agresive cu o mortalitate foarte mare. Principalii factori favorizanti ale acestor forme grave sunt azbestul si hidrocarburile aromate policiclice din fumul de țigară. Statisticiile arată că un fumător are un risc de șapte ori mai mare să dezvolte aceste tipuri de cancer decât un nefumător, iar acest risc începe să scadă după 15 ani de renunțare la fumat.
4. Sănătatea dentară și orală
Consumul de tutun este dăunător pentru sănătatea ta orală, conducând la probleme cum ar fi petele dentare care îți afectează aspectul dinților și zâmbetul, boala parodontala, cariile dentare și chiar pierderea dinților. Acest din urmă efect este foarte periculos și pentru sănătatea tubului digestiv. Un dinte lipsă sau chiar mai mulți creează grave probleme de mestecare a alimentelor. Înghițirea lor fără a fi foarte bine mărunțite afectează stomacul și de aici vor apărea probleme digestive, dar nu numai. Pentru cei care și-au pierdut un dinte sau mai mulți dinți din cauza fumatului există, însă, soluții moderne și rapide de tratamente. Dinții ficși în 24h au ajuns recent în topul preferințelor pacienților datorită procesului rapid de montare și vindecare.
5. Fumul îi afectează și pe cei din jur
Nu doar fumătorul este expus la riscuri. Fumatul pasiv prezintă pericole semnificative pentru cei din jurul fumătorului, în special pentru copii și adulții care nu fumează. Poate duce la probleme respiratorii și crește riscul sindromului morții subite la sugari (SMS). Statistici recente arată că aproximativ 1,9 milioane de decese pe an din totalul deceselor prin boala coronariană sunt cauzate de fumat sau de expunerea pasivă la fumul de țigară.
Strategii pentru renunțarea la fumat
Renunțarea la fumat poate fi dificilă, dar există mai multe strategii eficiente care te pot ajuta să renunți la acest obicei.
· Terapie de înlocuire a nicotinei
Produsele de înlocuire a nicotinei, cum ar fi plasturii, gumă și pastilele, pot ajuta la reducerea simptomelor de sevraj și a dorinței de a fuma. Aceste metode sunt considerate forme de substituție a nicotinei și, desi o eliberează în corp, nu au efecte nocive. La ora actuală există în farmacii foarte multe tipuri de medicamente împotriva fumatului.
· Terapie comportamentală
Terapia comportamentală îți poate oferi instrumentele necesare pentru a-ți schimba obiceiurile și pentru a face față declanșatorilor care te fac să vrei să fumezi. Această formă de terapie are ca obiectiv schimbarea schemelor de gândire. Cu siguranță fumătorii recunosc sau se regăsesc în următoarele exemple de scheme de gândire: „Am acum o pauză, mai bine fumez o tigara”, „Când ajung acasă, până să încep treaba, fumez o tigară”, „Sunt nervos, dacă fumez mă detensionez”, „Am de lucru, am nevoie să mă concentrez, cel mai bine îmi aprind o țigară”, „Mă simt bine, sunt relaxat, mi-ar face bine să-mi aprind o țigară”. Scopul terapiei este schimbarea acestor scheme de gândire și, în final, adoptarea altor obiceiuri.
· Grupuri de suport
Participarea la un grup de suport sau căutarea sprijinului din partea prietenilor și familiei pot fi esențiale în călătoria ta către renunțarea la fumat. Discutând într-un mediu securizat, ne putem exprima emoțiile, trăirile și putem decsoperi cauza care a dus la această adicție. Susținerea din partea celor din jur va fi foarte important în acest demers de renunțare și vom avea stabilitatea necesară în zona emoțională.
Conștientizarea problemei
Renunțarea la tutun este un pas semnificativ către o sănătate mai bună, iar căutarea ajutorului profesional poate face procesul mai facil. Odată ce problema este acceptată și conștientizată, parcursul spre rezolvarea ei va fi mai ușor și vei putea rămâne mai motivate spre atingerea scopului. Consultă medicul tău pentru îndrumare și sprijin adaptat nevoilor tale.
