Crește salariul minim în România, însă dincolo de anunțurile optimiste ale guvernanților, efectele reale ar putea fi mult mai dure pentru exact categoriile pe care măsura pretinde că le ajută. Compromisul recent al coaliției de guvernare prevede majorarea salariului minim brut de la 4.050 la 4.325 de lei, începând cu 1 iulie 2026, alături de reduceri selective de cheltuieli și ajustări fiscale. Economistul Radu Nechita avertizează însă că aceste decizii seamănă mai degrabă cu „cârpeli bugetare” decât cu o strategie economică solidă.
Crește salariul minim și lovește exact în cei mai vulnerabili
Măsurile au fost prezentate ca un echilibru între presiunea socială și constrângerile bugetare, însă specialiștii atrag atenția că impactul va fi inegal și, în multe cazuri, negativ pentru mediul privat și angajații vulnerabili, potrivit Adevarul.
Crește salariul minim cu aproape 10%, o majorare considerabilă pentru firmele care au fost deja afectate de creșteri succesive de taxe și costuri în ultimii ani. Potrivit lui Radu Nechita, conferențiar la Universitatea Babeș-Bolyai, firmele se vor adapta, dar nu neapărat într-un mod favorabil angajaților plătiți cu minimul pe economie.
În zonele dezvoltate, unde există capital și concurență între angajatori, ponderea celor plătiți cu salariul minim este relativ mică. În schimb, în județele mai sărace, unde oportunitățile sunt limitate, majorarea salariului minim poate deveni o povară greu de dus pentru companii. Economistul avertizează că exact aceste regiuni riscă să fie și mai izolate economic, deoarece firmele vor evita să investească acolo, iar dezvoltarea va fi blocată.
În opinia sa, nicio companie nu poate plăti pe termen lung salarii peste nivelul productivității. Rezultatul va fi vulnerabilizarea angajaților slab calificați, fie prin concedieri, fie prin reducerea altor beneficii sau oportunități de angajare. Cei care ar trebui protejați ajung, paradoxal, cei mai expuși.
Crește salariul minim, dar semnalul pentru mediul privat este alarmant
Crește salariul minim, iar Guvernul încearcă să compenseze impactul prin reducerea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri, de la 1% la 0,5%, începând cu 1 ianuarie 2026, cu promisiunea eliminării complete din 2027. Radu Nechita consideră însă că această abordare este incoerentă și periculoasă. Impozitele pe cifra de afaceri sunt, în opinia sa, printre cele mai nocive, deoarece lovesc inclusiv firmele aflate în fază de investiție, care pot avea cifră de afaceri mare, dar profit zero sau negativ.
El amintește experiențe anterioare, când impozite similare au dus la dispariția a sute de mii de firme, subliniind că reducerea acestui impozit nu rezolvă problema de fond. Mediul de afaceri primește astfel un semnal de instabilitate și impredictibilitate, care poate duce la amânarea investițiilor sau chiar la relocări.
În paralel, reducerile de cheltuieli anunțate de Guvern, precum tăierea cu 10% a subvențiilor pentru partide și a sumelor forfetare ale parlamentarilor, sunt considerate mai degrabă simbolice. Economistul atrage atenția asupra dezechilibrelor evidente, în condițiile în care bursele studenților au fost eliminate complet, în timp ce finanțarea politică este redusă marginal.
Privind ansamblul măsurilor, Radu Nechita avertizează că România riscă să își blocheze creșterea economică, chiar într-un moment în care a recuperat o mare parte din decalajul față de media Uniunii Europene. Creșterea economică sustenabilă, spune el, vine din acumulare de capital, investiții și profit reinvestit, nu din presiune fiscală constantă asupra sectorului privat.
