Austria a convins UE că sunt probleme la frontiere. Și nu este chiar o veste bună pentru noi

Uniunea Europeană va lansa două proiecte-pilot pentru suplimentarea protecţiei frontierelor externe, a declarat vineri, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul reuniunii Consiliului European. Proiectele vor fi aplicate în Bulgaria şi România, potrivit unor oficiali de la Bruxelles citați de Mediafax.

Este o victorie cel puțin parțială a cancelarul Austriei, Karl Nehammer, care a insistat pentru măsuri suplimentare la frontierele externe, condiționând de acest lucru admiterea Bulgariei şi României în Spaţiul Schengen.

Cancelarul a salutat deciziile: „Noi am cerut frânarea procedurilor de acordare a dreptului de azil în întreaga Uniune Europeană, iar summitul de acum a reuşit acest lucru”, a afirmat Nehammer.

Înainte de summitul european, Austria, susținută de Ungaria, Danemarca, Estonia, Lituania, Letonia și Grecia, a lansat o scrisoare prin care cerea Comisiei Europene să finanțeze proiecte pentru întărirea controlului la granițele externe ale Uniunii, inclusiv prin construirea de ziduri – o idee pe care Bruxelles nu o  vede cu ochi buni.

Liderii europeni nu au ajuns la un acord în această privință, dar UE promite acum mai mulți bani pentru poliția de frontieră.

Însă, cel puțin deocamdată, se pare că nu se va trece peste acest prag psihologic al ridicării de ziduri, o soluție de tip Donald Trump, criticată de liderii europeni atunci când fostul președinte american a început să o aplice la granița cu Mexic.

După cum relatează Politico, în sala Consiliului European, opiniile au fost împărțite.

Unii au vrut ca Bruxelles să-și asume plata gardurilor care urmau a fi instalate la de frontiere. Alții au subliniat că accentul trebuie să cadă pe returnarea solicitanților de azil respinși.

Cancelarul german Olaf Scholz a încercat la un moment dat să calmeze pasiunile, potrivit unui oficial familiarizat cu discuția. Zidurile, pur și simplu, nu funcționează, a spus el, arătând către granița dintre SUA și Mexic.

Citeste si...  Caz revoltător: o instanță din România a fixat termen de judecată pentru decembrie 2024, în cazul unui copil ce a suferit o pareză, după o injecție administrată greșit

Citește și: Cancelarul Austriei: „Nu va exista o extindere Schengen cât timp frontiera externă nu este protejată”

Cu toate acestea, Scholz și ceilalți lideri ai UE au susținut instituirea de metode mai stricte de control la frontieră precum și finanțări sporite pentru vehicule și echipamente de supraveghere electronică și de-abia apoi statele își poate folosi propriii bani „pentru a întări gardurile de frontieră”.

În accepțiunea lui Nehammer, aceasta înseamnă că UE plătește de facto pentru gardurile de frontieră, chiar dacă spune că nu o face. De fapt, plătește pentru altceva, lăsând statelor bani la dispoziție pentru ziduri.

Bulgaria s-a aflat sub atenția deosebită a Austriei. Viena vrea ca UE să ajute la consolidarea unui gard la granița cu Turcia, un proiect pe care îl estimează la 2 miliarde EUR. Dar Comisia a avertizat că mai are doar 3 miliarde EUR pentru toate proiectele legate de gard, potrivit mai multor diplomați.

Dar care vor fi consecințele în ce privește extinderea Spațiului Schengen?

Karl Nehammer a trecut, cum-necum de alegerile regionale din Austria Inferioară, iar mesajul alegătorilor a fost unul clar: agitația cancelarului în legătură cu Bulgaria și România nu a convins. Ținerea celor două state la ușa Spațiului Schengen nu i-au adus voturile sperate.

Acum însă, liderii europeni îi dau parțial dreptate: Spațiul Schengen are nevoie de renovări urgente, există probleme majore la granițele externe ale Uniunii. Altfel, de ce ar mai accepta Bruxelles să plătească pentru întărirea supravegherii și proiecte-pilot în România și Bulgaria?

Rezultatele Consiliului European sunt defavorabile României și dintr-o altă perspectivă.

Frustrată de eșecul Consiliului JAI din 8 decembrie, diplomația de la București a mizat pe izolarea Vienei – singura capitală care s-a opus fățiș accederii României în Spațiul Schengen. Bucureștiul a căutat să singularizeze Austria, smulgând din cât mai multe capitale promisiuni ferme că își mențin susținerea pentru extindere.

Citeste si...  Poliția Rutieră a făcut ravagii în weekend. Amenzi de zeci de mii de lei în doar câteva ore

Citește și: Seismul din Turcia NU a fost provocat de undele HAARP. O conspirație demontată

Iată însă că Austria nu este singură.

Cel puțin alte șase țări au susținut-o în demersul său de a convinge Comisia că frontierele externe ale Uniunii nu funcționează! Din acest punct de vedere, încercarea Bucureștiului de a izola Viena apare ca un eșec.

Pe de altă parte, în Austria urmează alte două alegeri regionale, în Carinthia (martie) și Salzburg (aprilie). Liderul conservatorilor austrieci poate veni acum în fața alegătorilor săi cu o victorie: a convins Uniunea Europeană că avea dreptate în privința migrației.

Și atunci, cum să se extindă Spațiul Schengen din moment ce nu este pe deplin funcțional?

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Cautimasina.ro

PressHub
PressHubhttps://presshub.ro
Cea mai răspândită rețea de presă din România!

Cele mai citite articole

spot_img