Potrivit celor mai recente date furnizate de Consiliul Mondial al Aurului, cererea globală de aur a ajuns, în primul trimestru din 2025, la 1.206 tone, o creștere de 1% față de aceeași perioadă a anului precedent. În același timp, prețul aurului a înregistrat o creștere spectaculoasă de 38%, ceea ce face din 2024 al șaselea an cu cea mai bună performanță a prețului aurului din secolul XXI.
Aurul, din nou rege. Prețuri în urcare și investitori în alertă
Această evoluție semnificativă este determinată de schimbări majore la nivel internațional, atât în comportamentul investitorilor, cât și în strategiile băncilor centrale.
Investitorii individuali revin în forță
Cererea pentru aurul de investiții, lingouri, monede și ETF-uri, a crescut cu 170% în ultimul an, în special datorită interesului crescut din Europa și Asia. După un 2024 marcat de prudență în rândul europenilor, investitorii revin acum la achiziții, semn că incertitudinile politice și economice influențează din nou alegerile de protejare a capitalului.
„Vedem o tendință clară și în România. În cazul Tavex, vânzările de aur au crescut cu aproape 65% în primul trimestru al acestui an comparativ cu anul trecut. Cea mai mare cerere este pentru produsele de mici dimensiuni, sub cinci grame, deși creșteri apar pe tot portofoliul nostru. Chiar și cu prețul ridicat, românii continuă să investească în aur fizic, fie pentru diversificare, fie ca protecție împotriva inflației”, explică Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România.
Totuși, cererea rămâne mai ridicată pentru produsele de peste 20 de grame, datorită marjelor de preț mai mici. Costurile fixe de producție afectează mai puțin prețul final al produselor mari comparativ cu cele mici, ceea ce le face mai atractive din perspectiva randamentului.
ETF-urile aurului revin în atenția investitorilor
Instrumentele financiare bazate pe aur, cunoscute sub denumirea de ETF-uri („aur pe hârtie”), au cunoscut o revenire puternică. Activele deținute de aceste fonduri au crescut cu 333% în ultimul an, cele mai mari achiziții fiind realizate în America de Nord (în special în SUA) și în Asia, unde China domină cu 80% din totalul ETF-urilor regionale.
Chiar și cu această creștere impresionantă, fondurile de aur reprezintă doar 8% din totalul activelor deținute de ETF-urile globale, un procent mai mic decât în perioada 2010–2011, când aurul atingea niveluri record și fondurile de aur reprezentau peste 11% din totalul ETF-urilor.
Băncile centrale rămân cumpărători importanți
În primele trei luni din 2025, băncile centrale la nivel global au achiziționat 243,7 tone de aur. Deși este o scădere de 21% față de aceeași perioadă din 2024, volumul rămâne ridicat și poate face din 2025 un nou an record.
Cea mai activă bancă centrală a fost Banca Națională a Poloniei, care a cumpărat 48,6 tone de aur în primul trimestru, la care s-au adăugat alte 12,4 tone în aprilie. Astfel, rezervele sale de aur au crescut la peste 509 tone, ajungând la o pondere de peste 22% din totalul rezervelor valutare, depășind chiar și Banca Centrală Europeană.
Achiziții importante au mai fost făcute de China (12,8 tone), Kazahstan (6,5 tone), Cehia (5 tone), Turcia (4,1 tone) și India (3,4 tone).
România stagnează
În ceea ce privește România, rezervele de aur rămân la 103,6 tone, fără planuri de extindere în următoarele 12 luni.
Tendința globală este clară: investitorii și băncile centrale își sporesc expunerea pe aur, atât sub formă fizică, cât și prin instrumente financiare. Produsele cu puritate ridicată și marje mici devin tot mai căutate, oferind o metodă eficientă de protecție și diversificare în vremuri marcate de volatilitate economică.
