Accizele impun probleme economice și sociale majore pentru industria băuturilor spirtoase, avertizează producătorii și importatorii din România, care cer guvernului să înghețe creșterea cu 10% programată pentru 1 ianuarie 2026 și să inițieze o reformă a sistemului de accizare a alcoolului, transmite Agerpres.
Accizele provoacă îngrijorare în industrie
Accizele cresc și afectează producția locală, locurile de muncă și sănătatea publică, susțin reprezentanții industriei spirtoaselor. Într-o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului Ilie Bolojan și ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, Asociația Patronală Spirits România arată că, potrivit HG 141/2025, accizele la băuturile spirtoase au crescut deja cu 4,4% la 1 ianuarie 2025 și cu 10% la 1 august 2025, urmând o nouă majorare cu 10% de la începutul anului viitor. Creșterea cumulată a accizei va depăși astfel 26% într-un singur an.
Potrivit producătorilor, „noua majorare va avea consecințe catastrofale pentru economia românească, va duce la pierderi de locuri de muncă și va afecta grav industria locală de băuturi spirtoase”.
„Șocul unei noi creșteri semnificative a accizelor va duce la pierderea mai multor mii de locuri de muncă și va avea un impact catastrofal nu doar asupra producătorilor locali de băuturi spirtoase, ci și asupra întregului lanț valoric al industriilor conectate. Sectorul ospitalității și HoReCa (hoteluri, restaurante și cafenele) se vor confrunta cu consecințe severe, deoarece prețurile mai mari reduc cererea consumatorilor, forțând companiile să reducă personalul, să reducă programul de funcționare sau să se închidă complet”, se arată în scrisoare.
Majorarea accizelor va avea efecte și asupra sănătății publice, crescând consumul de băuturi contrafăcute. Potrivit unei cercetări Roland Berger din 2025, între 30% și 40% din consumul de spirtoase din România este netaxat, fiind asociat producției ilegale, contrabandei sau produselor contrafăcute.
„Industria noastră reprezintă un pilon important al economiei României — susține zeci de mii de locuri de muncă, generează venituri fiscale semnificative și creează valoare în mai multe sectoare, de la agricultură la ospitalitate. Conform unui studiu Roland Berger, în 2024 sectorul băuturilor spirtoase a contribuit cu aproape un miliard de euro la PIB-ul României, o valoare comparabilă cu producția industrială a județelor precum Buzău sau Olt. Din această sumă, 520 de milioane de euro au fost generate direct de operatorii implicați în producția, distribuția și vânzarea de băuturi spirtoase, iar restul reflectă impactul indirect (247 milioane) și cel indus (199 milioane) asupra altor domenii ale economiei. Sectorul susține aproximativ 23.400 locuri de muncă, dintre care 9.200 directe, 9.800 indirecte și 4.400 induse în sectoare conexe”, se arată în comunicat.
„Mai mult, sectorul a contribuit aproape exclusiv la creșterea veniturilor din accizele la alcool în ultimul deceniu”, mai adaugă membrii Spirits România.
Asociația Berarii României avertizează, la rândul ei, că o nouă majorare de 10% va fi „aproape imposibil de suportat” de sectorul berii, cu scăderi de consum sub capacitatea de producție și pierderi estimate de 50 milioane euro pentru buget, precum și aproape 400 de locuri de muncă în sectoarele conexe.
Potrivit Codului Fiscal, de la 1 ianuarie 2026, accizele la alcool etilic vor crește la 5.848,49 lei/hl de alcool pur, iar la cel produs în micile distilerii la 2.924,23 lei/hl. Acciza la bere va urca la 5,83 lei/hl grad Plato, de la 5,30 lei.
