A crescut numărul minorilor dispăruți de acasă. Care sunt cauzele

Numărul minorilor dispăruți de acasă a crescut în ultimii doi ani, astfel că în perioada 30 aprilie 2022 și 22 aprilie 2023 au fost înregistrate 8.722 de sesizări referitoare la dispariția minorilor de la domiciliu, cu 1.145 mai mult decât în anul anterior, a anunțat Salvați Copiii România pe 25 mai, Ziua Copilului Dispărut. Cele mai multe dispariții au fost înregistrate în București și județele Bacău, Iași și Constanța.

Potrivit datelor de la Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General de Poliție reiese că în perioada 30 aprilie 2022 și 22 aprilie 2023 au dispărut 106 copii cu vârsta sub 5 ani, 176 de copii cu vârsta între 5 și 10 ani, 2.245 de copii între 10-14 ani și 6.195 de copii de peste 14 ani. În evidența autorităților se află și dispariția unui copil ucrainean, în vârstă de 6 ani, dispărut în data de 1 februarie 2023.

De asemenea, din totalul sesizărilor înregistrate, peste 30% reprezintă plecări voluntare din locuințele sociale sau centrele D.G.A.S.P.C. 

„Numărul sesizărilor cu privire la disparițiile de copii a suferit o dinamică progresivă în ultimii patru ani, cu o creștere semnificativă începând cu anul 2021: astfel, dacă în perioada 2020 – 2021 au fost înregistrate 5.922 de cazuri de minori dispăruți, un an mai târziu numărul a crescut la 7.577, ajungând în ultimul an (2022 – 2023) la 8.722”, mai precizează Salvați Copiii România.Minori dispăruți în ultimii doi ani / Foto: Salvați Copiii România

Sursa menționează că aproximativ 95% dintre sesizările primite în fiecare an se referă la plecări voluntare de la domiciliu sau din centrele de ocrotire, cele mai multe fiind soluționate în timp scurt, fără implicații majore de risc victimal sau infracțional.

Citeste si...  Și-au promis că se tatuează dacă vor lua Cupa CEV

Cauzele dispariției minorilor

Principalele motive și factorii de risc care îi determină pe copii să își părăsească familia sau centrele de ocrotire sunt:

· neglijarea şi lipsa de supraveghere din partea părinților sau a adulţilor responsabili;

· conflictele repetate din familie, conflictele cu părinții;

· abuzurile asupra copiilor, fizice şi/sau emoţionale;

· lăsarea copiilor în grija bunicilor sau a altor rude, odată cu plecarea aparținătorilor legali la muncă în străinătate;

· blocaje în comunicarea cu părinţii, cu precădere în situaţii dificile;

· abandonul școlar și teama față de reacția părinților cu privire la rezultate negative acumulate la școală;

· influenţa/presiunea anturajului;

· consumul de alcool și substanțe halucinogene;

· situația economică precară a familiei.

În martie 2020, Missing Children Europe a lansat proiectul RADAR, cu scopul de a obține progrese palpabile în ceea ce privește conștientizarea, înțelegerea și protejarea copiilor care se văd nevoiți să plece de acasă.

Cercetările și studiile de caz au arătat că o problemă principală în lupta pentru prevenirea plecărilor de acasă ale copiilor este percepția greșită a fenomenului și în special asocierea cu termenul voluntar. De cele mai multe ori, aceste plecări sunt plecări voluntare, însă acest termen neagă complexitatea și natura fenomenului. Fuga este adesea un simptom al uneia sau mai multor experiențe negative care se întâmplă în viața copilului.

În fenomenul plecărilor de acasă ale tinerilor sunt esențiale prevenția și sprijinul oferit copiilor în momentele dificile. Momentul întoarcerii acasă sau în centru este o etapă delicată în traiectoria copiilor fugari, ceea ce necesită o atenție sporită din partea familiilor și a profesioniștilor. Tinerii au identificat „momentul întoarcerii” ca un pas semnificativ care le influențează decizia de a fugi din nou sau nu.

Citeste si...  Pensionările din Justiție sufocă judecătoriile din Iași

„Părinții, îngrijitorii și familiile rămân cei mai importanți factori pentru prevenire și sprijin. Copiii au nevoie de adulți în care să aibă încredere, de multe ori aceștia putând fi și profesorii. Un adult în care să aibă încredere are o atitudine non-critică, deschidere și oferă stabilitate. Pentru a preveni plecările repetate, copiii, mai ales la vârsta adolescenței, au nevoie să își dezvolte sentimentul că aparțin unei structuri sociale, să își construiască o „ancoră”, care poate lua orice formă, dar care va deveni motivul pentru a rămâne, nu pentru a pleca”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Rețeaua de linii de asistență telefonică pentru copii dispăruți 116.000 este operată de organizații naționale din 32 de țări din Europa. Copiii și familiile care apelează la această linie pentru copii dispăruți beneficiază gratuit de asistență psihologică, socială, legală și administrativă 24/7. Se oferă, de asemenea, un punct central de contact și coordonare vitală pentru cazurile transfrontaliere.

Cautimasina.ro

Cele mai citite articole

spot_img