La 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice.
Intenția României de a adera la NATO a fost pusă la încercare în timpul bombardamentelor americane din Serbia, când România a fost favorabilă Alianței Nord-Atlantice. în 1999, când NATO a decis să intervină în Iugoslavia pentru a pune punct Războiului din Kosovo, România a decis să pună la dispoziţie spaţiul aerian pentru survolul avioanelor Alianței și să interzică accesul forțelor aeriene rusești.
În acest context geopolitic, România a depus o cerere oficială de aderare la NATO în anul 1993. Inițial, cererea de aderare părea doar o tentativă fără prea mari șanse de reușită, însă autoritățile de la București au demonstrat că doresc cu adevărat să se apropie de NATO un an mai târziu, atunci când România a devenit primul stat care a aderat la Parteneriatul pentru Pace propus de NATO.
De asemenea, a fost decisiv sprijinul acordat de România coaliției internaționale împotriva terorismului lansată de Statele Unite ale Americii după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001.
A fost o aderare amânată cu cinci ani. La summitul aliat de la Madrid din 1997, Cehia, Polonia și Ungaria au fost invitate în Alianță, începând cu 1999. Invitația de accedere a României în Alianța Nord-Atlantică a fost primită la summitul de la Praga din 2002, reprezentând rezultatul unui consens politic major la nivel national, dar și implicare militară în teatre de operații. În textul comunicatului final al reuniunii de la Madrid, cele 16 state membre NATO au nominalizat România printre statele candidate care au realizat progrese semnificative în îndeplinirea celor cinci criterii de aderare: sistem democratic, progres în direcția unei economii de piață, control civil asupra structurilor militare, relații de bună vecinătate cu state vecine și respectarea suveranității lor și dezvoltarea compatibilității militare cu forțele și standardele NATO.
Înainte de a deveni membru de jure al NATO, România a început să se comporte ca un aliat de facto, devenind parte a Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate (ISAF) conduse de SUA, care s-a implicat în Războiul din Afganistan. Tot înainte de momentul formal al aderării, n 2003, România și-a început prezența militară în Irak, unde a făcut parte din Forța Multinațională condusă tot de Statele Unite în baza unei ”coaliții de voință” în contextul în care aliați precum Germania și Franța s-au opus acestei intervenții. Astfel, încă din 2001, forțele militare românești au participat la misiunile NATO în Afganistan, atingând în 2010 cel mai ridicat nivel de prezență al unui contingent militar românesc în operațiunile aliate din această țară – aproximativ 1.800 de militari. Până la retragerea militară SUA și NATO din Afganistan, România a fost al 5-lea aliat NATO ca mărime a contribuției sale cu forțe militare la operațiunea Resolute Support din Afganistan.
Prezența estului în NATO, cauză a războiului din Ucraina?
Prezența României în NATO, ca și a celorlalte țări din Est, a fost indicată de președintele Rusiei, Vladimir Putin, drept cauză a conflictului din Ucraina. Mai precis, instalarea de infrastructură militară NATO în țările din Est. Acest lucru a fost confirmat de secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg, în 2023.
„Fundalul a fost că președintele Putin a declarat în toamna lui 2021 și chiar ne-a trimis o schiță de tratat prin care promiteam că NATO nu se mai mări. Asta ne-a trimis. Și a fost o precondiție pentru a nu invada Ucraina. Evident că n-am semnat asta.
Exact opusul s-a întâmplat. A vrut să semnăm acea promisiune, să nu mai mărim NATO. Dorea să eliminăm infrastructura militară NATO din țările aliate care au aderat la NATO din 1997 încoace, adică jumătate din NATO, toate țările din Centrul și Estul Europei, să eliminăm NATO din acea parte a alianței, introducând un fel de statut de membru de clasa B. Am respins asta.
Deci a pornit la război pentru a preveni mai mult NATO la granițele sale și a primit exact opusul”, a spus Stoltenberg pe 7 septembrie 2023 la o întâlnire a Comitetului pentru Afaceri Externe al Parlamentului European, citat de siteul oficial al NATO.